Dacă o persoană se trezește în stare de junub și se teme că timpul pentru rugăciune se va încheia dacă face ghusl, ar trebui să facă tayammum?

Persoana aflată în stare de junub trebuie să facă ghusl pentru a se putea ruga, iar rugăciunea sa nu este validă dacă face doar wudu. 

Trebuie să facă ghusl chiar dacă se teme că timpul pentru rugăciunea în congregație se va încheia și chiar dacă se trezește târziu și se teme că timpul pentru rugăciune se va încheia dacă face ghusl. Majoritatea savanților sunt de părere – și aceasta este opinia corectă – că este obligat să facă ghusl, deoarece este scuzat (în ceea ce privește rugăciunea). 

În cazul său, timpul care contează este momentul în care s-a trezit, pe baza relatării transmise de al-Tirmidhi (177), al-Nasaa’i (615), Abu Dawood (437) și Ibn Maajah (698) de la Abu Qataadah, care a spus: I-au menționat Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) că adormiseră și pierduseră rugăciunea. El a spus: „Nu există neglijență atunci când cineva doarme, ci există neglijență atunci când este treaz. Dacă vreunul dintre voi uită să se roage sau doarme și pierde o rugăciune, atunci să se roage când își amintește.” Clasificat drept saheeh de al-Albaani în Saheeh al-Tirmidhi. Hadeeth-ul apare, de asemenea, în al-Saheehayn. 

Ibn Qudaamah a spus, explicând opinia majorității: Dacă apa este disponibilă, dar efortul de a o procura și de a o folosi înseamnă că timpul se va încheia, nu îi este permis să facă tayammum, fie că se află acasă, fie că este în călătorie, potrivit majorității savanților, inclusiv al-Shaafa’i, Abu Thawr, Ibn al-Mundhir și as-haab al-ra’i. S-a relatat de la al-Awzaa’i și al-Thawri că poate face tayammum. Aceasta a fost relatată de la ei de al-Waleed ibn Muslim. Sfârșitul citatului din al-Mughni (1/166). 

Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (Allah să aibă milă de el) a spus: Dacă o persoană se trezește la sfârșitul timpului pentru rugăciune și este în stare de junub și se teme că, dacă face ghusl, timpul pentru rugăciune se va încheia, trebuie să facă ghusl și să se roage, chiar dacă timpul se încheie. Același lucru se aplică celui care o uită. Sfârșitul citatului din al-Ikhtiyaaraat al-Fiqhiyyah. 

Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (Allah să aibă milă de el) a fost întrebat: În ceea ce privește încălzirea apei, dacă o persoană a fost leneșă și s-a ridicat târziu din somn în deșert și se teme că timpul se va încheia – ce ar trebui să facă, să încălzească apa sau să facă tayammum? 

El a răspuns: 

Trebuie să încălzească apa chiar dacă se teme că timpul se va încheia, deoarece, dacă cel care doarme se trezește târziu, timpul pentru rugăciune în cazul său este momentul în care se trezește din somn, și nu momentul în care a început timpul pentru acea rugăciune, deoarece Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cine doarme și pierde o rugăciune sau o uită, să o împlinească atunci când își amintește de ea.” Așadar, timpul pentru ea începe atunci când își amintește, pentru cel care a uitat-o, și atunci când se trezește, pentru cel care a dormit. Prin urmare spunem: dacă te-ai ridicat cu aproximativ cinci sau zece minute înainte de răsăritul soarelui și dacă faci tayammum vei reuși să te rogi la timp, dar dacă faci ghusl timpul se va încheia, spunem că trebuie să faci ghusl chiar dacă timpul se va încheia, deoarece timpul pentru rugăciune în cazul tău începe atunci când te trezești, nu atunci când se crapă de ziuă, pentru că ești scuzat. Sfârșitul citatului din Fataawa Noor ‘ala al-Darb. 

Și Allah știe cel mai bine.