A rostit cuvântul divorțului (talaaq) în timp ce îi explica soției sale hotărârile privind divorțul și formularea acestuia

În primul rând: 

Dacă vorbeai în scop explicativ și ofereai exemple și nu aveai intenția de a divorța, atunci nu a avut loc niciun divorț, deoarece Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Faptele sunt doar după intenții și fiecare om va avea numai ceea ce a intenționat.” Relatat de al-Bukhaari (1) și Muslim (1907), de la ‘Umar ibn al-Khattaab (Allah să fie mulțumit de el). 

Prin urmare, soția unui profesor sau faqeeh care spune, atunci când explică și discută probleme legate de divorț, „Soția mea este divorțată”, nu este de fapt divorțată. Același lucru se aplică în cazul celui care rostește cuvântul divorțului fără să intenționeze acest lucru (o scăpare a limbii). 

Zakariya al-Ansaari (Allah să aibă milă de el) a spus: A treia condiție (pentru ca divorțul să fie valid) este intenția de a divorța. Prin urmare, se stipulează ca el să intenționeze rostirea cuvintelor și să intenționeze sensul cuvintelor, ambele împreună, pentru a rupe legătura căsătoriei… Deoarece ceea ce contează este intenția de a rosti cuvântul și intenția sensului acestuia, ambele împreună. Motivul pentru care există o a doua condiție pentru ca divorțul să aibă loc, și anume intenția de a-și divorța soția, este excluderea altor situații, precum relatarea faptului că altcineva și-a divorțat soția, explicarea de către un faqeeh a modului în care are loc divorțul sau strigarea pe nume a unei femei care se numește Taaliq (ceea ce înseamnă divorțată). 

Sfârșitul citatului din Asna’l-Mataalib, 3/280 

Prin strigarea pe nume a unei femei care se numește Taaliq se înțelege rostirea cuvintelor Yaa Taaliq (O, Taaliq) 

În Sharh Manhaj at-Tullaab ma‘a Futoohaat al-Wahhaab (4/336) se spune: 

Condiția este ca el să intenționeze divorțul și să intenționeze să rostească cuvântul talaaq în sensul său, în sensul că a intenționat să folosească acel cuvânt în acest scop. De exemplu, divorțul nu are loc în cazul celui care le cere unor oameni ceva, dar ei nu îi dau, iar el spune: „Vă divorțez pe toți”, în timp ce soția sa se întâmplă să fie printre ei, dar el nu și-a dat seama de aceasta. Nici divorțul nu are loc în cazul celui care povestește cum altcineva și-a divorțat soția, cum ar fi dacă spune: „Cutare a spus: «Soția mea este divorțată.»” Sfârșitul citatului. 

Și Allah știe cel mai bine.