A cumpărat lucruri și nu a plătit pentru ele

Fără îndoială, o persoană care cumpără ceva și apoi nu plătește pentru acel lucru îl fură, iar furtul este un păcat major pentru care Legiuitorul a stipulat pedeapsa hadd de tăiere a mâinii drepte:

„Cât despre hoțul și hoața, tăiați-le mâinile drepte (de la încheietură) ca răsplată pentru ceea ce au săvârșit, ca pedeapsă exemplară de la Allah”

[al-Maa'idah 5:38 – interpretarea sensului]

Cel care face aceasta trebuie, de asemenea, să le dea oamenilor înapoi ceea ce le aparține de drept. Oricine nu face aceasta se expune pedepsei și rușinii.

S-a relatat că Abu Humayd al-Saa’idi a spus: Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Pe Allah, niciunul dintre voi nu ia ceva ce nu-i aparține de drept fără să-L întâlnească pe Allah purtând acel lucru în Ziua Învierii. Cu siguranță îi voi recunoaște pe unii dintre voi venind să-L întâlnească pe Allah purtând o cămilă care rage, o vacă care mugește sau o oaie care behăie.” Apoi și-a ridicat mâna atât de sus încât am putut vedea albeața subsuorii sale și a spus: „O, Allah, am transmis (mesajul)?” (Narated by al-Bukhaari, 6578; Muslim, 1832).

Această persoană poate înapoia bunul proprietarului său în orice mod consideră potrivit, fără să-și dezvăluie identitatea. Dacă persoana de la care a fost furat bunul se află într-un loc la care nu poate ajunge sau dacă nu știe cine este, atunci trebuie să dea valoarea bunului ca milostenie în numele proprietarului său. Dacă știe cine este persoana, atunci îi poate oferi alegerea între a accepta faptul că a dat milostenie în numele său sau a primi ceea ce îi aparține de drept. Dacă alege opțiunea milosteniei, va avea răsplata acesteia; altfel, el (hoțul) trebuie să-i dea ceea ce îi aparține de drept, iar răsplata pentru milostenie îi va reveni celui care s-a pocăit, dacă pocăința sa este sinceră.

Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus:

Dacă ai furat de la o persoană sau de la o organizație, atunci trebuie să iei legătura cu persoana de la care ai furat și să-i spui „Am cutare lucru care îți aparține.” Apoi trebuie să ajungeți la un acord. Însă o persoană poate simți că acest lucru este prea dificil și că nu se poate duce la cineva să-i spună – de exemplu – „Am furat cutare lucru de la tine și am luat cutare lucru de la tine.” În acest caz, se poate asigura că acești bani – de exemplu – ajung la el într-un alt mod, indirect. De exemplu, îi poate da unuia dintre prietenii persoanei, îi poate spune povestea și poate spune: „Acum m-am pocăit înaintea lui Allah și sper că îi vei da lui acest lucru.”

Dacă face aceasta, atunci Allah spune (interpretarea sensului):

„Iar celui care se teme de Allah și își îndeplinește datoria față de El, El îi va face o ieșire (din orice dificultate)”

[al-Talaaq 65:2]

„iar celui care se teme de Allah și își îndeplinește datoria față de El, El îi va ușura situația”

[al-Talaaq 65:4]

Dacă presupunem că ai furat de la cineva și nu știi cine este sau unde se află, atunci aceasta este mai ușor, deoarece poți da ca milostenie o sumă egală cu ceea ce ai furat, cu intenția ca răsplata să-i revină proprietarului (bunurilor furate). În acest caz, ți-ai îndeplinit obligația.

Povestea relatată de cel care întreabă arată că o persoană trebuie să se ferească de astfel de lucruri, deoarece poate fura într-un moment de ignoranță și nechibzuință și poate să nu fie prinsă, însă apoi, dacă Allah o binecuvântează cu călăuzire, îi va fi greu să scape de urmările acestui lucru.

Fatawa Islamiyyah, 4/162

Savanții Comitetului Permanent au spus, cu privire la un soldat care a furat de la o persoană:

Dacă știe cine este persoana sau cunoaște pe cineva care o cunoaște, atunci trebuie să o caute și să-i dea monedele sale de argint sau echivalentul acestora sau orice altceva asupra căruia ajunge la un acord cu ea. Însă dacă nu știe cine este sau crede că nu o va găsi niciodată, atunci trebuie să dea o sumă echivalentă de bani ca milostenie în numele proprietarului. Apoi, dacă îl găsește după aceea, trebuie să-i spună ce a făcut. Dacă acceptă ceea ce a făcut (darea milosteniei), cu atât mai bine; iar dacă nu acceptă ceea ce a făcut și îi cere banii, trebuie să-i dea banii, iar răsplata pentru milostenie îi va reveni atunci lui. Trebuie să-i ceară iertare lui Allah și să se pocăiască înaintea Lui și să facă du’aa’ pentru proprietar.

Fatawa Islamiyyah, 4/165

Și Allah știe cel mai bine.