Sad · 38:55–64

Versetele 55 la 64

„Asa va fi” rasplata celor evlaviosi, dupa cum am descris-o. „Cei care intrec masura”, adica depasesc hotarul prin necredinta si pacate, „vor avea, negresit, cel mai rau loc de intoarcere”, adica cea mai rea intoarcere si destinatie.

Apoi a explicat in amanunt: „Iadul”, in care sunt adunate toate chinurile, a carui arsita este cea mai puternica si al carui frig este cel mai cumplit. „In care vor arde”, adica vor fi pedepsiti acolo cu un chin care ii inconjoara din toate partile: deasupra lor vor fi straturi de Foc si dedesubtul lor, straturi. „Ce rau asternut”, pregatit pentru ei ca locuinta si loc de statornicire!

„Aceasta”, adica acest asternut, aceasta pedeapsa aspra, aceasta injosire, rusine si osanda, „sa o guste: apa clocotita”, apa a carei fierbinteala a ajuns la culme, pe care o vor bea si care le va sfasia maruntaiele, „si puroi”, cea mai respingatoare bautura, facuta din puroi si secretii, amara la gust si urat mirositoare.

„Precum si alte chinuri de acelasi fel”, adica din aceeasi categorie, „de tot soiul”: felurite pedepse prin care vor fi chinuiti si injositi.

Cand vor ajunge la Foc, se vor insulta unii pe altii si isi vor spune: „Iata un grup care se napusteste impreuna cu voi” in Foc. „Sa nu fie bineveniti! Ei vor arde in Foc”. Grupul care soseste si se napusteste va spune: „Ba voi sa nu fiti bineveniti! Voi ne-ati adus aceasta”, adica pedeapsa, „noua”, prin chemarea voastra, prin ispitirea si ratacirea noastra de catre voi si fiindca voi ati fost pricina. „Ce rau loc de salasluire!” Locul in care vor ramane cu totii va fi un loc al raului si al nenorocirii.

Apoi se vor ruga impotriva celor care i-au amagit: „Doamne al nostru, celui care ne-a adus aceasta da-i o pedeapsa indoita in Foc!” Iar in alt verset Allah a spus: „El va spune: Pentru fiecare va fi indoita, dar voi nu stiti” [al-A'raf 7:38].

„Si vor spune”, aflandu-se in Foc: „De ce nu vedem niste barbati pe care ii socoteam dintre cei rai?” Adica pretindeam ca se numara printre cei rai, care merita chinul Focului. Ei sunt credinciosii. Locuitorii Focului, pe care Allah sa-i faca de ocara, ii vor cauta, intrebandu-se de ce nu-i vad in Foc.

„I-am luat in batjocura sau privirile noastre nu-i zaresc?” Faptul ca nu-i vad poate tine de unul dintre doua lucruri. Primul: ne-am inselat cand i-am socotit dintre cei rai, caci ei sunt dintre cei buni; ceea ce spuneam despre ei era doar batjocura si luare in ras. Aceasta este realitatea. Allah Preainaltul le va spune locuitorilor Focului: „O parte dintre robii Mei spuneau: Doamne al nostru, noi am crezut; iarta-ne si ai mila de noi, caci Tu esti Cel mai Milostiv dintre cei milostivi! Insa voi i-ati luat in batjocura, pana cand v-au facut sa uitati pomenirea Mea, si radeati de ei” [al-Mu'minun 23:109-110].

Al doilea: poate ca privirile noastre nu-i zaresc, desi sunt impreuna cu noi in chin; altfel spus, sunt pedepsiti impreuna cu noi, dar ochii nostri au trecut pe langa ei! Este posibil ca aceasta sa fi ramas in inimile lor. Convingerile pe care le aveau in aceasta lume si judecata lor repetata ca oamenii credintei vor ajunge in Foc s-au intiparit in inimile lor si le-au devenit o insusire statornica. Au intrat in Foc in aceasta stare si au spus ceea ce au spus.

Este posibil si ca aceste cuvinte ale lor sa fie o incercare de a insela: asa cum inselau in aceasta lume, vor incerca sa insele chiar si in Foc. De aceea, oamenii de pe al-A'raf le vor spune locuitorilor Focului: „Acestia sunt cei despre care ati jurat ca Allah nu le va darui indurare? Intrati in Paradis! Nu veti avea teama si nici nu va veti intrista” [al-A'raf 7:49].

Allah Preainaltul, Cel mai adevarat in cuvant, a spus, intarind ceea ce a vestit: „Aceasta”, despre care v-am vorbit, „este, negresit, adevarata”, fara nicio indoiala sau banuiala: „cearta locuitorilor Focului”.