Al-Isra · 17:88

Versetul 88

Aceasta este o dovada hotaratoare si un argument limpede al adevarului celor aduse de Mesager. Allah i-a provocat pe oameni si pe djinni sa aduca ceva asemenea Coranului si a vestit ca nu vor putea, chiar daca s-ar ajuta cu totii. Lucrul s-a petrecut asa cum a vestit Allah. Dusmanii care il tagaduiau aveau motive foarte puternice sa respinga in orice chip cele aduse de Mesager. Ei erau oameni ai limbii si ai elocventei; daca ar fi avut cea mai mica putere sa raspunda provocarii, ar fi facut-o.

Astfel s-a cunoscut ca ei si-au recunoscut neputinta deplina, de voie ori fara voie. Cum ar putea o faptura facuta din tarana, nedesavarsita in toate privintele si care nu are stiinta, putere, vointa, vorbire sau desavarsire decat in masura in care i le-a daruit Domnul sau, sa se impotriveasca Vorbirii Domnului pamantului si cerurilor, Cunoscatorului tuturor tainelor, Celui care detine desavarsirea deplina, lauda absoluta si Slava mareata? Daca marea ar fi cerneala pentru Cuvintele Lui si alte sapte mari ar veni in ajutor, iar toti copacii ar fi condeie, cerneala s-ar sfarsi si condeiele s-ar toci, dar Cuvintele lui Allah nu s-ar sfarsi.

Asa cum nimeni dintre fapturi nu Ii seamana lui Allah in niciuna dintre Insusirile Sale, tot astfel Vorbirea Lui este una dintre Insusirile Sale, iar nimeni nu Ii seamana in ea. Nimic nu este asemenea Lui in Fiinta, Numele, Insusirile si Faptele Sale. Binecuvantat si Preainalt este El! Sa piara cel care confunda Vorbirea Creatorului cu vorbirea fapturii si pretinde ca Muhammad a nascocit-o, I-a atribuit lui Allah o minciuna si a inventat-o din sine.