Hud · 11:61–68

Versetele 61 la 68

Comentariul versetelor 61 la 62

„La Thamud” — al doilea 'Ad, tribul bine-cunoscut care locuia in al-Hijr si in Wadi al-Qura — „l-am trimis pe fratele lor” de neam, Salih, robul si Trimisul lui Allah, care ii chema sa-L adore numai pe Allah. El a spus: „O, popor al meu! Adorati-L pe Allah”, recunoasteti Unicitatea Sa si faceti adorarea sincera numai pentru El. „Nu aveti alta divinitate in afara de El”, nici dintre locuitorii cerului, nici dintre cei ai pamantului.

„El v-a facut sa va iviti din pamant si v-a asezat pe el.” El v-a facut urmasi pe pamant, v-a daruit binecuvantari vazute si nevazute si v-a dat puterea sa va statorniciti aici, sa ziditi, sa saditi copaci si sa semanati, sa cultivati dupa voie, sa va bucurati de foloasele lui si sa-i folositi resursele. Asa cum El nu are niciun partas in toate acestea, nu-I faceti partasi in adorare.

„Cereti-I iertare” pentru necredinta, shirkul si pacatele savarsite si parasiti-le, „apoi caiti-va inaintea Lui”, intoarceti-va la El printr-o cainta sincera. „Domnul meu este Apropiat si Raspunde”: este aproape de cel care Il cheama si Ii cere, fie prin rugaminte, fie printr-o adorare; ii raspunde dandu-i ceea ce cere, ii primeste adorarea si ii daruieste cea mai buna rasplata.

Sa se stie ca apropierea lui Allah este de doua feluri: generala si speciala. Apropierea generala este fata de toate creaturile prin Stiinta Sa; ea este pomenita in cuvintele: „Noi suntem mai aproape de el decat vena gatului sau” [Qaf 50:16]. Apropierea speciala este fata de adoratorii Lui, de cei care Ii cer si de cei care Il iubesc; ea este pomenita in cuvintele: „Prosterneaza-te si apropie-te” [al-'Alaq 96:19], in versetul de fata si in cuvintele: „Cand robii Mei te intreaba despre Mine, Eu sunt aproape si raspund chemarii celui care Ma cheama” [al-Baqarah 2:186]. Aceasta apropiere aduce Mila Sa, raspunsul la rugi si implinirea dorintelor; de aceea Numele „Apropiat” este alaturat aici Numelui „Cel care Raspunde”.

Cand Profetul Salih le-a poruncit si i-a indemnat la sinceritate fata de Allah, ei au respins chemarea lui in cel mai rau chip: „O, Salih! Inainte de aceasta ne puneam mari sperante in tine”, speram ca vei fi intelept si ca ne vei aduce folos. Marturia lor arata ca ii recunosteau purtarea frumoasa, caracterul nobil si faptul ca era dintre cei mai alesi ai poporului sau. Cand le-a adus insa mesajul care nu se potrivea poftelor lor stricate, sensul cuvintelor lor a fost: erai bun si desavarsit, dar acum ne-ai dezamagit si nu mai putem astepta niciun bine de la tine.

Temeiul obiectiei lor era: „Ne opresti sa adoram ceea ce au adorat parintii nostri?” Aceasta era, in ochii lor, cea mai mare critica la adresa lui Salih: cum sa puna sub semnul intrebarii mintile lor si ale parintilor lor rataciti si sa-i opreasca sa adore ceea ce nu aduce folos, nu indeparteaza rau si nu ajuta cu nimic, fiind facut din pietre, copaci si lucruri asemanatoare? El le poruncea sa-I inchine adorarea numai lui Allah, Domnul lor, Care nu incetase sa reverse binecuvantari si favoruri asupra lor. Nu aveau nicio binecuvantare care sa nu fie de la El si nimeni in afara Lui nu indeparta raul.

„Cu adevarat, avem o indoiala tulburatoare despre ceea la care ne chemi”, adica suntem inca neincrezatori si framantati de indoiala. Ei pretindeau ca, daca ar fi stiut ca mesajul este adevarat, l-ar fi urmat. Aceasta era o minciuna, iar Salih le-a aratat-o.

Comentariul versetelor 63 la 65

El a spus: „O, popor al meu! Ce credeti? Daca ma sprijin pe o dovada limpede de la Domnul meu”, pe dovada si certitudine, „si El mi-a daruit o mila din partea Sa”, binecuvantandu-ma cu Mesajul si Revelatia, oare sa va urmez pe calea voastra, la care ma chemati? „Cine ma va ajuta impotriva lui Allah daca nu-L ascult? Voi nu-mi sporiti decat pierderea”, nimic in afara de paguba, nimicire si vatamare.

„O, popor al meu! Aceasta este camila lui Allah, un semn pentru voi.” Ea avea o zi in care bea din fantana, iar ei beau toti din laptele ei, si aveau o alta zi in care beau ei din fantana. „Lasati-o sa pasca pe pamantul lui Allah”, caci nu sunteti raspunzatori de hrana si ingrijirea ei, „si nu-i faceti niciun rau”, ologind-o, „caci va va ajunge o pedeapsa apropiata.”

„Ei au ologit-o, iar el a spus”, Salih le-a spus: „Mai bucurati-va trei zile in locuintele voastre. Aceasta este o fagaduinta care nu va fi dezmintita”, ci se va implini negresit.

Comentariul versetelor 66 la 68

„Cand a venit Porunca Noastra”, ca pedeapsa sa se abata asupra lor, „l-am salvat pe Salih si pe cei care au crezut impreuna cu el, printr-o mila de la Noi, si i-am salvat de rusinea acelei Zile”, de pedeapsa, umilire si rusine. „Domnul tau este Cel Puternic, Atotputernicul”: prin Puterea si Taria Sa a nimicit natiunile nelegiuite si i-a salvat pe Trimisii lor si pe cei care i-au urmat.

„Strigatul i-a cuprins pe cei nedrepti”, un strigat urias care le-a facut inimile sa se opreasca, „iar dimineata i-a gasit zacand fara viata in casele lor”, stinsi, fara nicio miscare. „Ca si cum nu ar fi locuit niciodata acolo”: cand pedeapsa i-a ajuns, era ca si cum nu ar fi cunoscut nici bucuria vietii in locuintele lor, nici tihna de acolo, nici macar o singura zi de desfatare. Orice desfatare i-a parasit, iar pedeapsa neintrerupta i-a cuprins ca si cum ar fi fost mereu cu ei. „Cu adevarat, Thamud nu a crezut in Domnul lor”, L-au tagaduit dupa ce le venisera semnele limpezi. „Departe cu Thamud!” Cat de pierduti si umiliti au fost! Cautam adapost la Allah de pedeapsa si rusinea acestei lumi.