Hud · 11:12–14

Versetele 12 la 14

Allah il mangaie pe Profetul Sau Muhammad pentru tagaduirea necredinciosilor: „Poate ca ai lasa deoparte o parte din ceea ce ti se reveleaza si pieptul tau s-ar strange din pricina lui, pentru ca ei spun: De ce nu i-a fost coborata o comoara ori de ce nu a venit cu el un inger?” Nu i se potriveste unuia ca tine ca vorbele lor sa te influenteze, sa te abata de la menire ori sa te faca sa lasi deoparte o parte din Revelatie.

Vorbele acestea izvorasc din incapatanare, nedreptate, razvratire, ratacire si necunoasterea a ceea ce poate constitui dovada si argument. Staruie in lucrarea ta; asemenea cuvinte slabe, care nu ies decat de la cei nesabuiti, sa nu te opreasca si sa nu-ti stranga pieptul.

Au adus ei vreodata un argument pe care sa nu-l poti respinge? Au adus impotriva mesajului tau vreo critica intemeiata, care sa-i slabeasca forta ori sa-i micsoreze valoarea, incat sa te mahnesti? Oare tie iti revine sa le ceri socoteala sau sa-i silesti la calauzire? „Tu esti numai un avertizator, iar Allah este Ocrotitor asupra tuturor lucrurilor”: El ii are in grija, le inregistreaza faptele si ii va rasplati deplin.

„Sau spun ei: El l-a nascocit”, adica Muhammad a nascocit acest Qur'an. Allah le raspunde: „Spune: Aduceti zece sure nascocite asemenea lui si chemati pe cine puteti in afara de Allah, daca sunteti sinceri!” Daca sunteti sinceri cand sustineti ca el l-a nascocit, atunci aduceti-le, caci nu exista intre voi si el vreo deosebire in elocventa si puterea exprimarii. Voi sunteti dusmanii lui cei mai hotarati si cei mai dornici sa-i zadarniciti chemarea; daca sunteti sinceri, aduceti zece sure nascocite asemenea lui.

„Daca ei nu va raspund” in nimic din acestea, „atunci sa stiti ca el a fost coborat cu Stiinta lui Allah”, din partea lui Allah, fiindca dovada il sustine si nu exista niciun argument care sa i se opuna. „Si ca nu exista alta divinitate in afara de El”: sa stiti ca El singur are dreptul la adorare. „Oare va supuneti Lui?”, primind Divinitatea Lui si smerindu-va pe deplin in adorarea Sa.

Aceste versete arata ca cel care cheama la Allah nu trebuie sa fie oprit de obiectiile si criticile oamenilor, mai ales cand critica nu are nicio temelie si nu vatama mesajul. Pieptul lui nu trebuie sa se stranga, ci sa aiba certitudine in ceea ce propovaduieste, sa staruie si sa-si continue lucrarea.

El nu este dator sa raspunda propunerilor celor care se impotrivesc si aleg ei insisi dovezile pe care le cer; este de ajuns sa statorniceasca dovada sanatoasa, lipsita de orice argument potrivnic, asupra tuturor problemelor si cerintelor.

Versetele mai arata ca acest Qur'an este o minune prin sine: niciun om nu poate aduce ceva asemenea lui, nici zece sure asemenea lui, ba nici macar o singura sura. Dusmanii elocventi si iscusiti in vorbire, pe care Allah i-a provocat, nu au incercat sa-i aduca ceva asemenea, fiindca stiau ca nu au putere asupra acestui lucru.

Ele mai arata ca printre lucrurile in care se cere cunoastere sigura, nefiind de ajuns nici o presupunere foarte probabila, se numara cunoasterea Qur'anului si cunoasterea Tawhidului, potrivit cuvintelor Sale: „Sa stiti ca el a fost coborat cu Stiinta lui Allah si ca nu exista alta divinitate in afara de El.”