Răspunsuri la argumentele specioase privind interzicerea masturbării (obiceiul rău)

În primul rând:

Este bine ca musulmanul să caute dovezi cu privire la chestiuni și să studieze diferitele opinii ale învățaților cu privire la acestea, pentru a putea afla hotărârea lui Allah, Preaînălțatul. Cel care cercetează în acest mod va fi răsplătit; chiar dacă ajunge la concluzia greșită, va primi o răsplată.

Însă musulmanul păcătuiește dacă își lasă capriciile și dorințele să îl influențeze atunci când cercetează chestiuni și îl fac să fie părtinitor când studiază textele – acceptându-le sau respingându-le pe această bază, și nu în conformitate cu principiile cercetării academice; mai degrabă în conformitate cu capriciile și dorințele sale.

În al doilea rând:

În ceea ce privește ceea ce ați menționat despre îndoielile privind dovezile interzicerii masturbării, se poate spune:

1. Nu există nicio dispută că versetul pe care l-ați menționat li se adresează în mod specific bărbaților. Ibn al-‘Arabi (Allah să aibă milă de el) a spus:

Una dintre minunile Coranului este că aceste zece versete au un sens general și li se aplică atât bărbaților, cât și femeilor, asemenea tuturor celorlalte expresii ale Coranului care se aplică tuturor, cu excepția versetului „Și cei care își păzesc părțile intime”, care li se adresează în mod specific bărbaților, nu femeilor, pe baza faptului că este urmat de cuvintele „în afară de soțiile lor sau de ceea ce posedă mâinile lor drepte”, deoarece femeilor nu le este permis să aibă relații intime cu sclavele lor.

Sfârșitul citatului din Ahkaam al-Qur’an (5/464).

Totuși, ar sugera oare vreo persoană rațională că unei femei nu i se cere să își păzească partea intimă (adică castitatea) pe motiv că versetul li se adresează numai bărbaților?! Faptul că acest verset anume nu li se adresează femeilor nu înseamnă în niciun caz că hotărârea menționată nu li se aplică și femeilor. De aceea, Ibn al-‘Arabi (Allah să aibă milă de el) a spus, imediat după cuvintele citate mai sus:

Mai degrabă, faptul că femeilor li se cere să își păzească castitatea este cunoscut din alte dovezi, cum ar fi versetele care vorbesc despre castitate în termeni generali și specifici, precum și alte dovezi.

Sfârșitul citatului din Ahkaam al-Qur’an (5/464).

Unul dintre aceste texte este versetul în care Allah, Preaînălțatul, spune (interpretarea sensului):

„Și spune-le femeilor credincioase să își plece privirile și să își păzească părțile intime”

[an-Noor 24:31].

B. Versetul indică în mod clar că este interzisă satisfacerea dorinței sexuale în orice mod, cu excepția unei soții sau a unei concubine; oricine își satisface dorința cu bărbați, prin homosexualitate, cu un animal sau prin masturbare, a căutat altceva decât mijloacele permise pe care Allah, Preaînălțatul, le-a prescris, astfel că și-a nedreptățit sufletul și a încălcat limitele prescrise. Dacă o femeie își satisface dorința sexuală cu altcineva decât soțul ei, prin lesbianism, cu un animal sau prin masturbare, atunci și-a nedreptățit sufletul și a încălcat limitele prescrise. Dovada versetului coranic pe care l-ați menționat indică în mod clar aceste hotărâri derivate din el.

Ash-Shaafa‘i (Allah să aibă milă de el) a spus:

Din faptul că versetul menționează păzirea părților intime, cu excepția soțiilor lor sau a celor pe care le posedă mâinile lor drepte, este clar că tot ceea ce este în afară de soțiile lor sau de ceea ce posedă mâinile lor drepte este interzis.

Și se referă în mod clar la soții și la cele pe care le posedă mâinile lor drepte dintre femeile umane, nu la animale.

Apoi Allah subliniază aceasta și mai mult și spune: „dar cei care caută dincolo de aceasta, aceia sunt cei care încalcă limitele”. Prin urmare, nu este permisă folosirea penisului cu nimeni în afară de o soție sau de cea pe care o posedă mâna dreaptă (o concubină), iar masturbarea nu este permisă. Și Allah știe cel mai bine.

Sfârșitul citatului din Ahkaam al-Qur’an (1/195).

Abu Hayyaan al-Andalusi (Allah să aibă milă de el) a spus:

Expresia „dincolo de aceasta” include zina (curvie sau adulter), homosexualitatea, zoofilia și masturbarea.

Ceea ce se înțelege prin „dincolo de aceasta” este dincolo de această limită stabilită, și anume soțiile și concubinele.

Sfârșitul citatului din Tafseer al-Bahr al-Muheet (6/391).

ii. În ceea ce privește ceea ce este menționat în întrebare, că Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) ne-a oferit cea mai bună soluție sub forma postului pentru cel care nu este capabil să se căsătorească, însă aceasta nu înseamnă că este singura soluție, se poate spune:

Da, ceea ce este menționat aici nu este singura soluție. În relatări au fost menționate mai multe concesii ca soluție pentru cel care nu este capabil să se căsătorească cu femei libere, cum ar fi luarea unei concubine, dacă are o sclavă, și întreținerea de relații sexuale cu ea; sau căsătoria cu o sclavă, dacă nu este capabil să se căsătorească cu o femeie liberă; sau răbdarea și păstrarea castității, dacă nu își permite să se căsătorească și nu dorește să ia o concubină sau nici nu este capabil să facă aceasta.

Shaykh Muhammad ibn Saalih al-‘Uthaymeen (Allah să aibă milă de el) a spus:

Dacă acest obicei – masturbarea – ar fi fost permis, Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) ne-ar fi spus să îl practicăm, deoarece este mai puțin dificil decât postul, în special pentru tineri, și deoarece este mai ușor, iar o persoană poate obține plăcere din el; astfel, ar fi reunit două motive care ar oferi o soluție, dacă ar fi fost permis: faptul că este ușor și plăcut, în timp ce postul implică greutate și nu există plăcere în el. Prin urmare, dacă aceasta ar fi fost permisă, Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) ar fi ales această opțiune și ne-ar fi îndrumat către ea, deoarece ar fi fost în conformitate cu spiritul religiei islamice, dacă ar fi fost permisă. Cu toate acestea, hadithul indică faptul că este interzisă.

Sfârșitul citatului din ash-Sharh al-Mumti‘ ‘ala Zaad al-Mustaqni‘ (14/320).

În al treilea rând:

Există o mare diferență între natura masturbării și natura viselor umede; prin urmare, ele diferă în ceea ce privește impactul pe care îl au asupra trupului, la fel cum diferă și în ceea ce privește hotărârile referitoare la ele în învățăturile islamice.

1. Un vis umed este ceva ce se află în afara controlului unei persoane, deoarece aceasta doarme, spre deosebire de cel care se masturbează când este treaz.
2. O persoană nu va fi trasă la răspundere pentru acesta, spre deosebire de masturbare.
3. Un vis umed este o eliminare naturală a spermei din trup, spre deosebire de masturbare, prin care persoana elimină sperma.
4. Cel care are un vis umed nu își folosește mâna și nu se freacă de ceva, spre deosebire de cel care practică obiceiul rău.
5. Visele umede nu au niciun efect negativ și nu provoacă simptome de boală, fizice sau psihice, spre deosebire de masturbare.

În al patrulea rând:

Motivul interzicerii nu este doar răul cauzat. Dacă presupunem că masturbarea nu provoacă niciun rău, aceasta nu ar însemna neapărat că este permisă, din cauza validității dovezilor din Coran și Sunnah că este interzisă, după cum s-a menționat mai sus. Totuși, nu este exagerat să spunem, deoarece masturbarea cu mâna soției este permisă, că este lipsită de rău sau că răul ei este neglijabil, ori poate că Islamul o permite deoarece soțul nu face aceasta prea mult, astfel că nu provoacă rău, spre deosebire de tipul interzis de masturbare, în cazul căruia cei care îl practică nu se opresc de obicei la o limită, până când unul dintre ei poate ajunge să se masturbeze de mai multe ori pe zi, iar astfel aceasta îi este într-adevăr dăunătoare. Vezi: Miftaah Daar as-Sa‘aadah (2/21).

Prin urmare, nu este de mirare că tipul interzis de masturbare este dăunător trupului, în timp ce tipul permis de masturbare cu mâna soției nu este dăunător, din două motive:

1. Hotărârea privind permisiunea sau interzicerea determină ceea ce este bun, rău sau dăunător.
2. Tipul interzis de masturbare este practicat de obicei în exces, ceea ce duce la un rău real.

Chiar dacă presupunem că nu este cauzat niciun rău, aceasta nu înseamnă neapărat că este permisă, după cum s-a menționat mai sus.

În al cincilea rând:

În ceea ce privește ceea ce este menționat în întrebare, că atunci când este vorba despre ceva disprețuit o persoană nu poate fi învinuită sau întrebată, aceasta nu se aplică în toate cazurile, deoarece ceea ce se înțelege prin cuvântul maheen din verset (tradus aici prin „disprețuit”) este slab. Un alt exemplu se găsește în versetul (interpretarea sensului): „Apoi i-a făcut urmașii din esența unui lichid disprețuit” [as-Sajdah 32:8].

Aceasta a fost explicat astfel de Ibn ‘Abbaas, Mujaahid, Qataadah, at-Tabari, Ibn Katheer și mulți alții.

Al-Bukhaari (Allah să aibă milă de el) a spus în Saheeh-ul său (4/1793): Iar Mujaahid a spus: „maheen (disprețuit)” înseamnă: slab, sperma bărbatului.

Sfârșitul citatului.

At-Tabari (Allah să aibă milă de el) a spus: Cuvintele lui Allah: „Oare nu v-am creat”, o, omule, „dintr-un lichid disprețuit?” înseamnă: dintr-o picătură slabă de spermă (sămânță).

… S-a relatat de la Ibn ‘Abbaas, cu privire la cuvintele „Oare nu v-am creat dintr-un lichid disprețuit?”, că ceea ce se înțelege prin disprețuit este slab.

Sfârșitul citatului din Tafseer at-Tabari (24/132).

El a relatat de asemenea aceasta de la Qataadah și Mujaahid în Tafseer-ul său (20/173)

Sfârșitul citatului.

Ibn Katheer a spus ceva similar în Tafseer-ul său (5/466).

În alt loc (8/229), el (Allah să aibă milă de el) a spus:

„Într-adevăr, i-am creat din ceea ce ei cunosc” [al-Ma‘aarij 70:39] înseamnă din spermă slabă, după cum spune în alt loc: „Oare nu v-am creat dintr-un lichid disprețuit?” [al-Mursalaat 77:20].

Sfârșitul citatului.

Ibn al-Qayyim (Allah să aibă milă de el) a spus:

Ceea ce se înțelege prin maheen (disprețuit) aici este slab; nu se referă la ceva impur și murdar.

Sfârșitul citatului din Badaa’i‘ al-Fawaa’id (3/640).

Mai mult, dacă presupunem că ceea ce se înțelege prin maheen (disprețuit) aici este că nu are nicio valoare, aceasta este ceva relativ. Acest cuvânt este folosit pentru a se referi la slăbiciunea omului, la puterea și forța desăvârșită a lui Allah, Slăvitul și Preaînălțatul, precum și la minunea creației Sale.

Allah, Preaînălțatul, spune (interpretarea sensului):

„Allah este Cel care v-a creat din slăbiciune, apoi după slăbiciune a făcut putere, apoi după putere a făcut slăbiciune și păr alb. El creează ceea ce voiește și El este Atotștiutorul, Atotputernicul”

[ar-Room 30:54].

Ibn Jizzi (Allah să aibă milă de el) a spus:

Prima slăbiciune este atunci când omul este creat dintr-un lichid disprețuit și slăbiciunea sa din copilărie. A doua slăbiciune este bătrânețea.

Sfârșitul citatului din at-Tasheel li ‘Uloom at-Tanzeel (1471).

Ibn ‘Aashoor (Allah să aibă milă de el) a spus:

Scopul descrierii sale în acest fel (disprețuit) este evidențierea contrastului dintre acea spermă slabă și omul ca făptură completă, sofisticată și splendidă după ce este creat.

At-Tahreer wa’t-Tanweer (21/151).

Dacă Allah a descris întreaga lume ca fiind neînsemnată, umilă și disprețuită, înseamnă aceasta că oricine posedă ceva din ea poate dispune de acel lucru după cum voiește și că nu i se poruncește să îl păstreze și nu poate fi învinuit pentru risipirea lui?

În al șaselea rând:

Unii dintre ei au spus că nu i se aplică celui care se masturbează cuvintele „atunci aceia sunt cei care încalcă limitele” [al-Mu’minoon 23:7], deoarece el nu încalcă limitele împotriva altcuiva!

Răspunsul la aceasta este:

Formularea din verset este ‘aadoon (cei care încalcă limitele), nu mu‘tadoon (agresori); ceea ce se înțelege sunt cei nedrepți și cei care depășesc măsura.

Vedem ceva similar în versetul (interpretarea sensului):

„Vă apropiați voi de bărbați dintre toate lumile

și lăsați ceea ce Domnul vostru v-a creat ca soții? Dar voi sunteți un popor care încalcă limitele”

[ash-Shu‘araa’ 26:165-166].

Al-Baghawi (Allah să aibă milă de el) a spus:

„atunci aceia sunt cei care încalcă limitele” [al-Mu’minoon 23:7] înseamnă: cei nedrepți care trec dincolo de limitele celor halaal către ceea ce este haraam.

Sfârșitul citatului din Tafseer al-Baghawi (5/410).

Abu Ja‘far an-Nahhaas (Allah să aibă milă de el) a spus:

Cuvântul ‘adaa (a încălca limitele) se referă la depășirea limitelor în nedreptate.

Sfârșitul citatului din Ma‘aani al-Qur’an (5/99).

Pentru mai multe informații despre hotărârea privind masturbarea (obiceiul rău) și despre modul de a o combate, vă rugăm să consultați răspunsurile la întrebările nr. 329 și 101539.

Consultați de asemenea răspunsul la întrebarea nr. 20229 pentru o discuție despre mijloacele care ajută la coborârea privirii.

În răspunsul la întrebarea nr. 20161 este prezentată o discuție despre soluțiile la problema dorinței și despre modul de satisfacere a acesteia.

Și Allah știe cel mai bine.