Răspuns cu privire la hadeeth-ul lui ‘Ubaadah ibn as-Saamit, care pare să sugereze că cel care nu se roagă nu devine necredincios

Acest hadeeth a fost relatat de Abu Dawood (425) și Ahmad (22196), de la ‘Ubaadah ibn as-Saamit (fie ca Allah să fie mulțumit de el), care a spus: L-am auzit pe Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) spunând: „Există cinci rugăciuni pe care Allah, preaslăvit fie El, le-a impus. Oricine face wudoo’ în mod corespunzător pentru ele și le îndeplinește la timp, înclinându-se corect și concentrându-se cu umilință deplină, va avea o promisiune de la Allah că El îl va ierta, iar oricine nu face aceasta nu va avea o asemenea promisiune de la Allah; dacă El voiește, îl va ierta, iar dacă El voiește, îl va pedepsi.” Clasificat drept saheeh de al-Albaani în Saheeh Sunan Abi Dawood. 

Cuvintele Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), „Dacă Allah voiește, îl va ierta”, sunt citate drept dovadă de cei care consideră că cel care nu se roagă nu devine necredincios. Ei spun: Dacă cel care nu se roagă devine necredincios, el nu s-ar afla sub voința divină (menționată aici). Dar răspund acestui argument după cum urmează: 

~1~

Cuvintele Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), „iar oricine nu face aceasta”, se referă la ceea ce precedă, adică la cel care nu îndeplinește cele cinci rugăciuni zilnice în modul menționat mai sus, și anume să le îndeplinească la timp, să se încline corect, să se concentreze cu umilință deplină și să facă wudoo’ bine. Cel care nu face aceasta, neîndeplinind oricare dintre lucrurile menționate mai sus, cum ar fi întârzierea rugăciunii până când timpul ei se încheie sau neconcentrarea cu umilință deplină ori neînclinarea corectă și altele asemenea, se află sub voința lui Allah, preaslăvit fie El. 

Pe baza acestui fapt, cel la care se referă hadeeth-ul este cel care se roagă, dar nu îndeplinește rugăciunea în mod corect. 

Hadeeth-ul a fost relatat, de asemenea, într-o versiune care menționează rugăciunea regulată. Ibn Maajah (1403) a relatat de la Abu Qataadah ibn Rib‘i (fie ca Allah să fie mulțumit de el), de la Profet (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), că a spus: „Allah, preaslăvit și înălțat fie El, a spus: «Am impus comunității tale cinci rugăciuni și Mi-am asumat față de Mine Însumi un legământ că oricine le îndeplinește regulat la timp, îl voi introduce în Paradis, iar oricine nu le îndeplinește regulat nu are un asemenea legământ cu Mine.»” Clasificat drept hasan de Shaykh al-Albaani în Saheeh Sunan Ibn Maajah. 

Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (fie ca Allah să aibă milă de el) a afirmat că a se ruga regulat înseamnă a îndeplini rugăciunea la timp, așa cum a poruncit Allah. A nu se ruga regulat înseamnă a îndeplini rugăciunea după ce timpul ei s-a încheiat. Acesta este sensul neglijării rugăciunii în versetul în care Allah, preaslăvit fie El, spune (interpretarea sensului): „Dar apoi au fost urmați de generații care și-au neglijat rugăciunile” [Maryam 19:59]. În ceea ce privește renunțarea la rugăciune, aceasta înseamnă să nu te rogi, nici la timp, nici după încheierea timpului. 

Apoi el (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: Odată ce diferența dintre cele două lucruri este înțeleasă, Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) l-a descris ca fiind supus voinței divine doar pe cel care nu se roagă regulat, nu pe cel care abandonează rugăciunea. A spune că ei nu se roagă regulat implică faptul că se roagă, dar nu fac aceasta în mod regulat; nu îi include pe cei care nu se roagă regulat [Așa apare în Majmoo‘ al-Fataawa. Poate că versiunea corectă este: nu îi include pe cei care nu se roagă.] Dacă i-ar include și pe aceștia (cei care nu se roagă la timp), ei ar fi fără îndoială supuși executării ca necredincioși și apostați.

Sfârșitul citatului din Majmoo‘ al-Fataawa (7/615) 

~2~

Este posibil ca aceste cuvinte ale Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), „iar oricine nu face aceasta”, să se refere la cel care nu îndeplinește fiecare rugăciune; mai degrabă, se roagă uneori și nu se roagă alteori. 

Shaykh Muhammad ibn ‘Uthaymeen (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus în ash-Sharh al-Mumti‘ (2/34): 

Există hadeeth-uri care par să contrazică hadeeth-urile care indică faptul că cel care nu se roagă este un necredincios… Printre acestea se numără hadeeth-uri care tratează problema în termeni ambigui, care trebuie interpretați în lumina textelor clare, cum ar fi hadeeth-ul lui ‘Ubaadah ibn as-Saamit (fie ca Allah să fie mulțumit de el): „Există cinci rugăciuni pe care Allah, preaslăvit fie El, le-a impus. Oricine face wudoo’ în mod corespunzător pentru ele și le îndeplinește la timp, înclinându-se corect și concentrându-se cu umilință deplină, va avea o promisiune de la Allah că El îl va ierta, iar oricine nu face aceasta nu va avea o asemenea promisiune de la Allah; dacă El voiește, îl va ierta, iar dacă El voiește, îl va pedepsi.” Acest lucru poate fi înțeles ca referindu-se la cel care nu îndeplinește rugăciunile în modul descris, și anume înclinându-se și prosternându-se corect și concentrându-se cu umilință corespunzătoare. 

Sau poate fi înțeles ca însemnând că nu îndeplinește toate rugăciunile; mai degrabă, se roagă uneori și nu se roagă alteori. 

Sau poate fi înțeles ca însemnând că nu face niciuna dintre ele; mai degrabă, le neglijează pe toate. 

Dacă hadeeth-ul poate fi interpretat în toate aceste moduri, atunci este ambiguu și trebuie interpretat într-un mod care să fie în conformitate cu textele clare. Sfârșitul citatului. 

Pentru mai multe informații, te rugăm să vezi răspunsul la întrebarea nr. 5208 și 2182 

Și Allah știe cel mai bine.