Potrivit obiceiului islamic, noaptea aparține zilei care urmează

În primul rând:

Nu există nicio relatare în Sunnah Profetului care să sugereze că există sure sau versete ori adhkaar specifice care, dacă cei vii le recită asupra celor decedați, vor avea vreun efect, cum ar fi să-l facă pe cel decedat statornic atunci când este întrebat în al-barzakh, sau că îl vor proteja pe cel decedat de pedeapsa mormântului. Ceea ce îi este cel mai folositor celui decedat în acel moment, dintre faptele celor vii, este ca aceștia să facă supplicație (du‘aa’) pentru el și să ceară iertare pentru el. 

Pe site-ul nostru există mai multe răspunsuri care evidențiază slăbiciunea tuturor relatărilor narate despre virtutea recitării surei Yaa-Seen în mod special. Unii oameni cred că această sură are un efect special în a ușura lucrurile pentru cel decedat în mormântul său și o recită asupra mormântului după înmormântare, deși nu există nicio relatare dovedită care să susțină aceasta în Sunnah Profetului. Vă rugăm să consultați următoarele răspunsuri: 6460, 82800, 75894 și 72201

În al doilea rând: 

Potrivit obiceiului arab și învățăturii islamice, noaptea aparține zilei care vine după ea, nu zilei care vine înaintea ei. Există multe dovezi în sprijinul acestui lucru, dar cea mai clară dovadă este ceea ce spun oamenii cu ocazia actelor de adorare, precum următoarele: 

-1-

Observarea lunii noi a Ramadanului, ceea ce indică faptul că luna binecuvântată a început. Se poate observa că această noapte este considerată parte din Ramadan, iar oamenii se roagă Taraweeh în acea noapte. 

-2-

Observarea lunii noi a Eid al-Fitr, ceea ce indică faptul că Ramadanul s-a încheiat și că luna Shawwaal a început. În acea noapte, musulmanii încetează să se mai roage Taraweeh. 

Când un text islamic menționează noaptea de vineri sau noaptea de Eid și așa mai departe, se referă la noapte potrivit obiceiului islamic menționat mai sus. 

Același lucru se aplică și în ceea ce privește Laylat al-Qadr. Există un hadeeth saheeh care indică în mod clar că dimineața aparține nopții care o precedă. Acesta este hadeeth-ul lui Abu Sa‘eed al-Khudri (fie ca Allah să fie mulțumit de el), potrivit căruia Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) obișnuia să practice i‘tikaaf în ultimele zece zile de mijloc ale Ramadanului. Într-un an a practicat i‘tikaaf și apoi, în noaptea celei de-a douăzeci și una – care era noaptea în a cărei dimineață urma să iasă din i‘tikaaf-ul său –, a spus: „Cine practica i‘tikaaf împreună cu mine, să practice i‘tikaaf în ultimele zece zile, deoarece mi-a fost arătată această noapte (Laylat al-Qadr), apoi am fost făcut să o uit. M-am văzut prosternându-mă în apă și noroi în dimineața următoare (literal, în dimineața ei). Așadar, căutați-o în ultimele zece zile și căutați-o în fiecare noapte impară.” În acea noapte a plouat, moscheea a fost acoperită cu ramuri de palmier și avea infiltrații, iar ochii mei l-au văzut pe Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) cu urme de apă și noroi pe frunte în dimineața celei de-a douăzeci și una. 

Narat de al-Bukhaari (2027) și Muslim (1167) 

Gândiți-vă la cuvintele „noaptea în a cărei dimineață urma să iasă” și „în dimineața celei de-a douăzeci și una” – aceasta indică faptul că dimineața aparține nopții care tocmai a trecut. 

Imam al-Qurtubi (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus, în comentariul său asupra versetului în care Allah, Preaînălțatul, spune (interpretarea sensului): „Și i-am stabilit lui Moosa (Moise) treizeci de nopți și am adăugat (la perioadă) încă zece (nopți), iar el a împlinit termenul stabilit de Domnul său de patruzeci de nopți” [al-A ‘raaf 7:142]:

Versetul indică, de asemenea, că data începe cu noaptea, nu cu ziua, deoarece Allah, Preaînălțatul, spune „treizeci de nopți”. Aceasta deoarece noaptea este începutul lunii. Acesta este și modul în care Sahaabah (fie ca Allah să fie mulțumit de ei) vorbeau despre zile. S-a relatat de la ei că obișnuiau să spună: Am postit cinci împreună cu Mesagerul lui Allah. Însă non-arabii procedau diferit și își bazau numărătoarea pe zile, deoarece calendarul lor era solar.

Sfârșitul citatului din al-Jaami‘ li Ahkaam al-Qur’an (7/267) 

În al treilea rând: 

Astfel, este clar că, dacă o persoană moare la ora 1 dimineața, sâmbătă, atunci, potrivit obiceiului islamic, a murit în „noaptea de sâmbătă”, nu în „noaptea de vineri”. Prin urmare, nu este inclusă în hadeeth-ul marfoo‘ al lui ‘Abdullah ibn ‘Amr ibn ‘Aas: „Nu există niciun musulman care să moară în ziua de vineri sau în noaptea de vineri fără ca Allah să-l protejeze de încercarea mormântului.”

Narat de at-Tirmidhi (1074); clasificat drept hasan de al-Albaani în Saheeh at-Tirmidhi 

Totuși, trebuie observat că există o diferență de opinie între cercetătorii hadeeth-ului cu privire la faptul dacă acest hadeeth este saheeh sau da‘eef. Majoritatea sunt de părere că este da‘eef. 

Pentru mai multe informații despre isnaad-ul său, vă rugăm să consultați următorul link:

 

Iar Allah știe cel mai bine.