Nu a postit timp de doi ani, iar acum nu mai poate recupera posturile. Ce trebuie să facă?

În primul rând:

Dacă o persoană nu este sigură cu privire la luni, aceasta nu înseamnă că postul Ramadanului este anulat în cazul său; mai degrabă, trebuie să depună toate eforturile și să facă tot posibilul pentru a afla în ce lună se află. 

Se spune în al-Mawsoo‘ah al-Fiqhiyyah (10/192): 

Dacă o persoană se află în închisoare sau într-un loc îndepărtat, departe de orașe, ori într-un teritoriu ostil în care nu poate afla de la alți oameni informații despre luni și nu este sigură când este Ramadanul, atunci, în acest caz, fuqaha’ sunt de acord că trebuie să depună toate eforturile și să facă tot posibilul pentru a stabili când este Ramadanul, deoarece își poate îndeplini obligația prin cercetare și străduință; prin urmare, este obligată să facă aceasta, asemenea cazului în care trebuie să se îndrepte spre qiblah. Sfârșitul citatului. 

Dacă depune toate eforturile pentru a stabili timpul corect al postului, atunci actul său de adorare va fi valid și acceptat, deoarece Allah, Preaînaltul, spune (interpretarea sensului):

„Allah nu împovărează niciun suflet peste puterea sa”

[al-Baqarah 2:286]

„Allah nu împovărează nicio persoană dincolo de ceea ce i-a dat”

[at-Talaaq 65:7]. 

A se vedea și răspunsul la întrebarea nr. 81421 

Așadar, tatăl dumneavoastră ar fi trebuit să depună toate eforturile pentru a stabili când era luna și să postească potrivit celor pe care le considera adevărate. Dacă putea să întrebe pe cineva, trebuia să facă aceasta. 

Când afla că Ramadanul începuse sau se încheiase, trebuia să postească, fie postind atunci dacă afla la timp, fie recuperând postul dacă luna se încheiase deja. 

În ceea ce privește faptul că a rămas doi ani fără să postească și a invocat drept scuză faptul că nu știa dacă luna începuse, aceasta nu este permis. 

În al doilea rând: 

Tatăl dumneavoastră trebuie să postească două luni în locul celor două Ramadane în care nu a postit; de asemenea, trebuie să se căiască, să ceară iertare și să facă multe fapte evlavioase supererogatorii (naafil), în special postul. 

De fapt, majoritatea savanților consideră că, pe lângă recuperarea zilelor în care nu a postit, trebuie să hrănească o persoană săracă pentru fiecare zi în care nu a postit. 

Shaykh Ibn Jibreen (fie ca Allah să aibă milă de el) a fost întrebat: 

Dacă cineva amână recuperarea posturilor pierdute din Ramadan până la următorul Ramadan, ce trebuie să facă? 

El a răspuns: 

Dacă aceasta s-a întâmplat dintr-o scuză, de exemplu dacă a fost bolnav la pat timp de unsprezece luni și nu a putut posti în această perioadă, atunci trebuie doar să recupereze posturile pierdute. Dar dacă aceasta s-a întâmplat din neglijență și nepăsare din partea sa, deși putea să o facă, atunci, pe lângă recuperarea posturilor, trebuie să hrănească și o persoană săracă pentru fiecare zi, ca ispășire pentru neglijență.

Sfârșitul citatului din Fataawa as-Siyaam 

A se vedea și răspunsul la întrebarea nr. 26865 

În al treilea rând: 

Dacă o persoană nu poate recupera posturile din cauza bolii sau a bătrâneții, atunci, pe lângă căință, trebuie să hrănească o persoană săracă pentru fiecare zi. Majoritatea savanților spun că trebuie, de asemenea, să hrănească încă o persoană săracă pentru fiecare zi, ca ispășire pentru întârzierea recuperării posturilor pierdute. 

Jalaal ad-Deen al-Mahalli (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus în comentariul său la Minhaaj at-Taalibeen (2/88): 

Opinia mai corectă este că, dacă amână recuperarea posturilor deși este capabil să o facă, apoi moare, atunci din averea sa trebuie luate două mudd pentru fiecare zi: unul pentru postul omis și unul pentru întârziere. 

A doua opinie este că este suficient un mudd, pentru postul omis, iar mudd-ul pentru întârziere este anulat. Sfârșitul citatului. 

Prin urmare, dacă poate hrăni două persoane sărace pentru fiecare zi, aceasta este mai prudent și va asigura îndeplinirea obligației sale; în caz contrar, poate hrăni o persoană săracă pentru fiecare zi și nu trebuie să facă nimic în plus. 

Și Allah știe cel mai bine.