Înapoi la întrebări
Întrebare și Răspuns

Lauda și mulțumirea aduse lui Allah însoțite de recunoștință față de părinți

Fatwa # 89945Redacția tawhid.ro
Islam Q&ASursa
Sursă contextuală

Întrebare

Îmi este permis să spun: Toată lauda și mulțumirea Îi aparțin lui Allah, iar mulțumiri părinților mei. Potrivit versetului lui Allah: „Arată-Mi recunoștință Mie și părinților tăi: la Mine este (destinația) finală”."

Răspuns

Cinstirea părinților este unul dintre cele mai importante mijloace de apropiere de Allah și unul dintre cele mai bune acte de ascultare. Este un drept important care le este acordat în sharee’ah (legea) islamică, într-o asemenea măsură încât Allah a menționat ascultarea față de părinți alături de ascultarea față de El, iar drepturile lor alături de drepturile Sale, în mai multe locuri. 

Allah spune (interpretarea sensului): 

„Și Noi i-am poruncit omului să fie binevoitor și bun cu părinții săi. Mama sa l-a purtat cu slăbiciune și greutate peste slăbiciune și greutate, iar înțărcarea lui durează doi ani - fii recunoscător Mie și părinților tăi. La Mine este întoarcerea finală.” [31:14]. 

Al-Qurtubi (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus în Tafseer-ul său (exegeza): Învățații au spus: Cei care merită cel mai mult recunoștință, bunătate, cinstire și ascultare după Creator sunt cei față de care Allah menționează bunătatea alături de adorarea, ascultarea și recunoștința față de El; și anume părinții. Allah spune (interpretarea sensului):

„Fii recunoscător Mie și părinților tăi.” [31:14]. 

S-a relatat că ‘Abd-Allah ibn ‘Amr ibn al-‘As (fie ca Allah să fie mulțumit de el) a spus: Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Domnul este mulțumit când părinții sunt mulțumiți și Se mânie când părinții sunt mâniați.” Al-Albani a spus: Este hasan li ghayrihi (autentic datorită dovezilor coroborante). 

Exprimarea clară a recunoștinței față de părinți și recunoașterea meritelor lor este, fără îndoială, inclusă în sensul versetului, însă versetul nu trebuie înțeles ca referindu-se numai la aceasta; mai degrabă, ceea ce se înțelege aici prin a fi recunoscător este mai general decât atât: omul trebuie să împlinească drepturile pe care Domnul său le are asupra lui în inima și în cuvintele sale, precum și prin faptele sale fizice, și trebuie să împlinească drepturile părinților săi asupra lui în același mod. 

Ibn al-Qayyim a spus în Madarij al-Salikeen (fie ca Allah să aibă milă de el): 

Recunoștința se bazează pe cinci principii: 

Smerenia celui recunoscător față de Cel căruia Îi este recunoscător, iubirea sa pentru El, recunoașterea binecuvântării Sale, lauda sa pentru aceasta și faptul de a nu folosi acea binecuvântare pentru ceva ce El urăște. 

Aceste cinci lucruri sunt principiile recunoștinței pe care aceasta se întemeiază. Dacă unul dintre ele lipsește, atunci lipsește unul dintre principiile recunoștinței. Oricine dintre învățați vorbește despre recunoștință ca despre o calitate independentă trebuie să se refere la toate aceste cinci principii.

Recunoștința se manifestă în inimă prin smerenie, pe limbă prin laudă și recunoaștere, iar prin faptele fizice ale omului prin ascultare și supunere. Sfârșitul citatului. 

În comentariul său asupra acestui verset, al-Shaykh al-Sa’di (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: Atunci când El a poruncit împlinirea drepturilor Sale prin abandonarea shirk, ceea ce înseamnă stabilirea Tawheed-ului, El a poruncit de asemenea împlinirea drepturilor părinților și a spus: „Și Noi i-am poruncit omului”, adică i-am poruncit și am făcut aceasta obligatorie pentru el, iar noi îl vom întreba despre împlinirea ei: a împlinit-o sau nu? Și i-am poruncit „să fie binevoitor și bun cu părinții săi” și i-am spus: „fii recunoscător Mie” prin adorarea Mea și împlinirea îndatoririlor tale față de Mine și prin faptul de a nu căuta ajutorul binecuvântărilor Mele pentru a nu asculta de Mine; „și părinților tăi” prin purtarea bună față de ei, vorbirea blândă cu ei, tratarea lor cu amabilitate, smerenia față de ei, cinstirea lor, respectarea lor, îngrijirea lor și evitarea tratării lor în mod necorespunzător, prin cuvânt sau faptă. 

I-am poruncit aceasta și i-am spus că „La Mine este întoarcerea finală”, adică te vei întoarce, o, omule, la Cel care ți-a poruncit aceasta și ți-a prescris aceste îndatoriri, iar El te va întreba: Le-ai împlinit? În acest caz, te va răsplăti cu mărinimie, însă dacă ai eșuat, te va pedepsi aspru. Sfârșitul citatului.

Nu este nimic greșit în a însoți mulțumirea adusă lui Allah de mulțumirea adusă părinților și în a le combina pe cele două, însă nu ar trebui să facă aceasta tot timpul, ca și cum ar fi un dhikr (formă de pomenire prescrisă) relatat de la Profet (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa), deoarece nu există o asemenea relatare de la Profet (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa). 

Pe site-ul nostru există mai multe întrebări care discută porunca de a-i cinsti pe părinți. Vă rugăm să consultați: 13783, 22782 și 35533.

Și Allah știe cel mai bine.

Distribuie
Informații editoriale
Sinteză documentată — responsabil editorial: Echipa editorială Tawhid.ro
Sursă documentată:
Statutul sursei: Sursă contextualăDrepturile asupra contribuției editoriale originale Tawhid.ro sunt rezervate; sursele citate își păstrează propriile drepturi.

Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).

Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.