Întreabă despre chestiunile asupra cărora cei patru imami au avut opinii diferite

În primul rând:

punctele asupra cărora cei patru imami au avut opinii diferite sunt numeroase și nu este posibil să le comentăm pe toate în toate subiectele de fiqh într-un răspuns precum acesta, deși este posibil să aflăm despre ele din cărțile care tratează diferențele de opinie dintre madhhab-uri, precum al-Mughni de Ibn Qudaamah, Bidaayat al-Mujtahid de Ibn Rushd și cărți similare.

Totuși, aici este posibil să aruncăm lumină asupra unora dintre motivele diferențelor de opinie dintre fuqaha’, în termeni generali. Printre motivele diferențelor lor de opinie se numără, de exemplu, următoarele:

1.Contradicția dovezii shar‘ i în viziunea mujtahidului.

Fuqaha’ au avut opinii diferite cu privire la metodele de evaluare a relatărilor care erau mai solide sau de reconciliere a relatărilor diferite. Învățații Comitetului Permanent au spus, explicând motivele diferențelor de opinie dintre învățați:

… Contradicția dovezilor: fuqaha’ au avut puncte de vedere diferite cu privire la evaluarea relatărilor care erau mai solide sau la reconcilierea relatărilor diferite. De exemplu, în ceea ce privește hadeeth-ul care spune că nu este permisă efectuarea vreunei rugăciuni după ‘Asr până la apusul soarelui și hadeeth-ul care spune că cel care intră în moschee nu trebuie să se așeze până când nu efectuează două rak‘ahs pentru a „saluta moscheea” (tahiyat al-masjid). Învățații au avut opinii diferite cu privire la aplicarea acestui lucru celui care intră în moschee într-un moment în care rugăciunea este interzisă. Unii au dat întâietate hadeeth-urilor care spun că rugăciunea în acel moment este interzisă, iar alții au dat întâietate hadeeth-ului despre salutarea moscheii; fiecare parte a avut dovezi pentru a susține alegerea hadeeth-ului căruia trebuia să i se acorde întâietate.

Sfârșitul citatului din Fataawa al-Lajnah ad-Daa’imah, 1 (5/31)

2.Diferențe legate de limba arabă,

precum diferența de opinie cu privire la interpretarea cuvintelor care pot avea, din punct de vedere lingvistic, două sau mai multe înțelesuri, cum ar fi versetul în care Allah, Preaînaltul, spune (interpretarea sensului): „Iar femeile divorțate să aștepte (în ceea ce privește căsătoria lor) trei perioade menstruale [quroo’]” [al-Baqarah 2:228]. Cuvântul quroo’ (tradus aici prin „perioade menstruale”) are două înțelesuri; din punct de vedere lingvistic, se poate referi la sfârșitul menstruației, după care femeia devine pură, sau la începutul menstruației. Acest text indică faptul că femeile divorțate trebuie să aștepte trei quroo’. Este posibil ca ceea ce se intenționează să fie sfârșitul celei de-a treia menstruații sau poate fi intenționat începutul celei de-a treia menstruații. Acest lucru a fost discutat anterior în fatwa nr. 170581. Ibn al-Qayyim (Allah să aibă milă de el) a spus în as-Sawaa’iq al-Mursalah (2/565):

De exemplu, diferențele care pot apărea ca urmare a faptului că un cuvânt are mai mult de un înțeles sau este ambiguu sau a faptului că un lucru poate fi interpretat fie potrivit înțelesului aparent atunci când este folosit în termeni generali, ceea ce se numește înțelesul propriu, fie potrivit înțelesului aparent atunci când este folosit în termeni specifici, ceea ce se numește metaforă, precum diferența lor de opinie cu privire la ceea ce se intenționează prin quroo’: se referă la începutul sau la sfârșitul menstruației? Unii l-au înțeles ca referindu-se la începutul menstruației, iar alții l-au înțeles ca referindu-se la sfârșitul menstruației. Sfârșitul citatului.

3.Diferențe de opinie cu privire la dovezile generale și dacă acestea sunt valabile sau nu

De exemplu: faptele oamenilor din Madinah, așa cum au fost transmise prin relatări. Imam Maalik (Allah să aibă milă de el) a acordat o mare atenție faptelor oamenilor din Madinah și a considerat că faptele lor constituiau o dovadă valabilă în ceea ce privește religia lui Allah, Preaînaltul, și că nu era permis să se acționeze împotriva consensului lor. Acest lucru a fost discutat anterior în fatwa nr. 179514.

4.Diferențe datorate nivelurilor diferite de cunoaștere și înțelegere a textelor shar‘i

Învățații Comitetului Permanent au spus: În ceea ce privește motivele diferențelor de opinie dintre învățați, acestea sunt numeroase, precum faptul că niciunul dintre ei nu avea cunoașterea completă a tuturor lucrurilor; prin urmare, un învățat poate să nu fie conștient de ceva de care alții sunt conștienți și poate înțelege dintr-un text ceva ce alții nu înțeleg din el, atunci când nu este conștient de nicio dovadă neechivocă.

Sfârșitul citatului din Fataawa al-Lajnah ad-Daa’imah 1 (2/178)

5.Diferențe datorate Sunnah-ului (adică evaluării hadeeth-ului)

Precurn diferența de opinie cu privire la faptul dacă un hadeeth este saheeh (solid) sau da‘eef (slab). Ibn al-Qayyim (Allah să aibă milă de el) a spus în as-Sawaa‘iq al-Mursalah fi’r-Radd ‘ala al-Jahamiyyah wa’l-Mu‘attilah (2/556), explicând motivele diferențelor de opinie:

… Al treilea motiv: convingerea că un hadeeth este da‘eef într-un moment în care alții pot avea o opinie diferită cu privire la acel hadeeth, pe baza examinării proprii a acestuia. Astfel, unul dintre învățați poate considera că un transmițător este da‘eef (slab) și nu este de încredere, în timp ce altul consideră că este de încredere și qawiy (puternic). Opinia corectă poate fi cea a celui care consideră transmițătorul da‘eef, deoarece este conștient de un motiv de care cel care consideră transmițătorul de încredere nu era conștient. Sau opinia corectă poate fi cea a celuilalt, deoarece el știe că acel motiv nu afectează relatările sau caracterul bun al transmițătorului. Sfârșitul citatului.

Sau unii dintre ei pot stipula anumite condiții pentru relatările aahaad care nu au fost stipulate de alții. Ibn al-Qayyim (Allah să aibă milă de el) a spus în as-Sawaa’iq al-Mursalah (2/559):

… Al patrulea motiv: stipularea de către unii dintre ei a unor condiții cu privire la relatările aahaad care diferă de cele stipulate de alții. De exemplu, unii au stipulat că transmițătorul trebuie să fie un faqeeh dacă relatează ceva care este contrar analogiei; unii au stipulat că hadeeth-ul trebuie să fie transmis pe scară largă și cunoscut dacă tratează o chestiune răspândită printre oameni; unii au stipulat că hadeeth-ul nu trebuie să includă nicio adăugire la textul Coranului, pentru ca aceasta să nu ducă la abrogarea unui text coranic ca urmare.

6.Diferențe cu privire la principiile usooli

Precurn diferența lor de opinie cu privire la ceea ce se intenționează printr-un text specific: trebuie acesta înțeles potrivit înțelesului general al textului sau este el făcut specific printr-un text ulterior? Precum diferența lor de opinie cu privire la textele care vorbesc despre porunci și interdicții (și gradul obligației sau interdicției), precum și diferența lor de opinie cu privire la înțelesul aparent al formulării și modul în care trebuie aceasta înțeleasă și așa mai departe.

Pentru mai multe informații, consultați răspunsul la întrebarea nr. 128658

În al doilea rând:

În ceea ce privește problema urmării unui madhhab specific dintre cele patru, aceasta a fost discutată în detaliu, cu citarea opiniilor învățaților, în fatwa nr. 21420 și 103339. Consultați, de asemenea, fatwa nr. 148057 pentru hotărârea privind urmarea unui madhhab.

Iar Allah știe cel mai bine.