Înseamnă hadithul „Nu mă tem că îi veți adora pe alții împreună cu Allah după moartea mea” că shirk nu va apărea niciodată în rândul acestei ummah?

În primul rând: 

Hadithul a fost relatat de al-Bukhaari (1344) și Muslim (2296) de la ‘Uqbah ibn ‘Aamir și spune că Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a ieșit într-o zi și s-a rugat pentru oamenii de la Uhud așa cum se ruga pentru cei morți. Apoi s-a dus la minbar și a spus: „Voi fi înaintea voastră și voi fi martorul vostru. Pe Allah, îmi pot vedea acum Bazinul. Mi se dau cheile comorilor pământului sau cheile pământului. Pe Allah, nu mă tem că îi veți asocia pe alții cu Allah după ce voi pleca, însă mă tem că veți concura unii cu alții pentru ele (comorile pământului).” 

Ceea ce se înțelege prin rugăciunea sa pentru ei (oamenii de la Uhud), așa cum se ruga pentru cei morți, este că a făcut pentru ei supplicația du‘aa’ care se recită în rugăciunea funerară. Aceasta s-a întâmplat la șapte ani după ce au fost martirizați (fie ca Allah să fie mulțumit de ei). 

Nu există nimic în hadith care să spună că shirk (asocierea altora cu Allah) nu se va întâmpla în această ummah; mai degrabă se poate înțelege că el nu s-a temut de aceasta pentru întreaga ummah, pe baza faptului că aceasta s-a întâmplat în rândul unora dintre ei, după cum este indicat în alte texte în care el (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a afirmat că unii membri ai ummahei sale vor cădea în shirk. 

An-Nawawi (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus în comentariul său la Muslim (Sharh Muslim): În acest hadith vedem minunile Mesagerului lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), deoarece ceea ce înseamnă este o prevestire că ummahei sale i se vor da comorile pământului, lucru care s-a și întâmplat; că nu vor apostazia cu toții, deoarece Allah, înălțat fie El, i-a protejat de aceasta; și că vor concura unii cu alții pentru câștigul lumesc. Toate acestea s-au întâmplat. Sfârșitul citatului. 

Al-Haafiz Ibn Hajar al-‘Asqallaani (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: Cuvintele „nu mă tem că îi veți asocia pe alții cu Allah” înseamnă: (nu mă tem că veți face aceasta) în masă, deoarece aceasta s-a întâmplat cu unii dintre ei – fie ca Allah să ne protejeze. Acest hadith este una dintre minunile Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), de aceea autorul l-a relatat sub titlul semnelor profeției.

Sfârșitul citatului din Fath al-Baari, 3/211 

În al doilea rând: 

Sunnah autentică indică faptul că în această ummah vor exista unii care îi vor asocia pe alții cu Allah, înălțat fie El. 

1.

al-Bukhaari (7116) și Muslim (2906) au relatat de la Abu Hurayrah (fie ca Allah să fie mulțumit de el) că Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Ceasul nu va începe până când părțile dorsale ale femeilor din Daws nu se vor legăna în jurul lui Dhu’l-Khalasah.” 

Dhu’l-Khalasah era un zeu fals al celor din Daws, pe care aceștia îl adorau în timpul Jaahiliyyah. 

2.

Muslim (2907) a relatat că ‘Aa’ishah a spus: L-am auzit pe Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) spunând: „Noaptea și ziua nu vor înceta până când al-Laat și al-‘Uzza nu vor fi adorate.” Am spus: O, Mesager al lui Allah, când Allah a revelat cuvintele „El este Cel care l-a trimis pe Mesagerul Său (Muhammad صلى الله عليه وسلم) cu îndrumarea și religia adevărului (Monoteismul Islamic), pentru a o face biruitoare asupra tuturor religiilor, chiar dacă Mushrikoon (politeiștii, păgânii, idolatrii și necredincioșii în Unicitatea lui Allah și în Mesagerul Său Muhammad صلى الله عليه وسلم) o urăsc” [al-Saff 61:33], am crezut că aceasta se împlinise și că nu va mai fi desființată. El a spus: „Atât din aceasta cât dorește Allah se va întâmpla, apoi Allah va trimite un vânt plăcut care îi va face să moară pe toți cei în a căror inimă se află credință cât un bob de muștar, apoi vor rămâne cei în care nu există niciun bine și se vor întoarce la religia strămoșilor lor.” 

Astfel devine clar că unii dintre musulmani vor cădea în shirk și apostazie, fără ca aceasta să afecteze întreaga ummah, deoarece ea este protejată împotriva unirii în rătăcire. 

Cum poate musulmanul să se îndoiască de faptul că invocarea morților, implorarea lor în momente de nenorocire și cererea ca ei să îndepărteze necazurile sunt acte de shirk? De fapt, aceasta este esența a ceea ce făceau mushrikeenii de odinioară, căutând să se apropie de Allah sau căutând mijlocirea la El, după cum spune Allah (interpretarea sensului):

„Iar cei care își iau Auliya (protectori și ajutoare) în afară de El spun: "Noi îi adorăm doar pentru ca ei să ne apropie de Allah." Cu adevărat, Allah va judeca între ei în privința celor asupra cărora se deosebesc. Cu adevărat, Allah nu îl călăuzește pe cel mincinos și necredincios.”

[az-Zumar 39:3]

„Și ei adoră în afară de Allah lucruri care nu le fac nici rău, nici bine și spun: ‘Aceștia sunt mijlocitorii noștri la Allah.’ Spune: ‘Îl informați voi pe Allah despre ceea ce El nu cunoaște în ceruri și pe pământ?’ Mărit și Preaînălțat fie El mai presus de toate cele pe care ei le asociază ca parteneri ai Săi!

Oamenii nu au fost decât o singură comunitate (adică pe o singură religie - Monoteismul Islamic), apoi s-au diferențiat (mai târziu), iar dacă nu ar fi fost un Cuvânt care a fost rostit mai înainte de Domnul tău, s-ar fi hotărât între ei cu privire la ceea ce au avut ca diferență”

[Yoonus 10:18, 19]

Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: Cel care îi face pe îngeri și pe profeți mijlocitori către care se roagă și în care își pune încrederea și le cere să aducă beneficii și să îndepărteze răul, cerându-le, de exemplu, iertarea păcatelor, călăuzirea inimilor, înlăturarea necazurilor și împlinirea nevoilor sale, este un necredincios potrivit consensului musulmanilor.

Sfârșitul citatului din Majmoo‘ al-Fataawa, 1/124 

Acest consens a fost relatat de mai mulți cărturari care l-au afirmat; vezi: al-Furoo‘ de Ibn Muflih, 6/165; al-Insaaf, 10/327; Kashshaaf al-Qinaa‘, 6/169; Mataalib Ooli’n-Nuha, 6/279. Acestea sunt cărțile de referință esențiale ale fiqhului hanbalit. 

În Kashshaaf al-Qinaa‘ se spune, după menționarea acestui consens sub titlul hotărârii cu privire la apostat: Deoarece aceasta este asemenea faptei idolatrilor care spun: ‘Noi îi adorăm doar pentru ca ei să ne apropie de Allah.’

Sfârșitul citatului. 

Mai mulți cărturari au afirmat în mod clar că ceea ce fac unii musulmani ignoranți, concentrându-și devoțiunea asupra mormintelor, este esența a ceea ce făceau mushrikeenii de odinioară. 

Ar-Raazi (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus în comentariul său asupra versetului din Soorat Yoonus citat mai sus, explicând explicațiile pe care mushrikeenii le ofereau pentru venerarea idolilor: 

În al patrulea rând: ei au făcut acești idoli și aceste statui după chipul profeților și al oamenilor măreți ai lor și au pretins că, dacă se dedică venerării acestor statui, acei oameni măreți vor fi mijlocitori pentru ei la Allah, înălțat fie El. Echivalentul acestui lucru în vremurile noastre este devoțiunea multor oameni față de venerarea mormintelor oamenilor măreți, în credința că, dacă le venerează mormintele, aceștia vor mijloci pentru ei la Allah.

Sfârșitul citatului din Mafaateeh al-Ghayb, 17/49 

Pentru mai multe informații, vezi răspunsul la întrebarea cu nr. 42919. 

Și Allah știe cel mai bine.