Răspunsuri despre rugăciunea de Fajr

Fixarea intenționată a alarmei după răsărit

**Întrebare:** Sunt un tânăr care se străduiește să păzească rugăciunea, însă mă culc târziu și fixez ceasul deșteptător la ora șapte dimineața, adică după răsăritul soarelui. Apoi mă rog și merg la cursuri. Uneori, joia sau vinerea, mă trezesc târziu, cu o oră sau două înainte de rugăciunea de Ẓuhr, și mă rog Fajr când mă trezesc. De cele mai multe ori mă rog în camera mea din cămin, deși moscheea căminului universitar nu este departe de mine. Unul dintre frați mi-a atras atenția că acest lucru nu este îngăduit. Vă rog să lămuriți hotărârea cu privire la cele de mai sus. Allah să vă răsplătească cu bine!

**Răspuns:** Cel care fixează intenționat ceasul după răsăritul soarelui, pentru a nu împlini rugăciunea obligatorie de Fajr la timpul ei, este socotit ca unul care a părăsit-o în mod voit. Potrivit unui grup de învățați, prin aceasta este necredincios — Îi cerem lui Allah ocrotire — deoarece a părăsit rugăciunea în mod voit. La fel este dacă o amână intenționat până aproape de Ẓuhr, apoi împlinește atunci rugăciunea de Fajr.

Cât despre cel pe care l-a biruit somnul până când a trecut timpul rugăciunii, aceasta nu-i dăunează. El trebuie să se roage când se trezește și nu are păcat dacă l-a biruit somnul ori a omis-o din uitare. Însă omul care o amână în mod voit după ieșirea timpului ei sau își fixează ceasul după acel timp, ca să nu se trezească la timp, este socotit ca unul care a părăsit-o în mod voit. După toți învățații, el a săvârșit un lucru foarte grav. Dar este sau nu necredincios?

Există neînțelegere între învățați în această privință, dacă nu a negat obligativitatea ei. Majoritatea consideră că, prin aceasta, nu cade în necredința majoră. Un grup de oameni ai științei consideră însă că el cade astfel în necredința majoră. Aceasta este și ceea ce s-a transmis de la companioni, Allah să fie mulțumit de ei toți. Profetul ﷺ spune: „Între om și necredință și asocierea de parteneri se află părăsirea rugăciunii.” El ﷺ mai spune: „Legământul dintre noi și ei este rugăciunea. Cel care o părăsește a devenit necredincios.”

Tot astfel, lipsirea de la rugăciunea în congregație este un lucru oprit. Cel care poartă răspunderea îndatoririlor religioase trebuie să se roage în moschee. În hadithul lui Ibn Umm Maktūm, care era nevăzător, se relatează că el a spus: „Trimis al lui Allah, nu am pe cineva care să mă conducă la moschee.” I-a cerut Trimisului lui Allah ﷺ îngăduința de a se ruga acasă. Acesta i-a dat îngăduința, dar, când omul s-a întors să plece, l-a chemat și l-a întrebat: „Auzi chemarea la rugăciune?” El a răspuns: „Da.” I-a spus: „Atunci răspunde-i!”

Acesta era un nevăzător care nu avea pe cineva potrivit să-l însoțească și, cu toate acestea, Profetul ﷺ i-a poruncit să se roage în moschee. Cel sănătos și văzător este cu atât mai dator să facă aceasta. Ceea ce se urmărește este că dreptcredinciosul trebuie să se roage în moschee. Nu-i este îngăduit să fie nepăsător și să se roage acasă, deși moscheea este aproape.

Printre cele relatate în această privință se află și cuvintele sale ﷺ: „Cel care aude chemarea și nu vine nu are rugăciune, afară de cel care are o scuză.” Ibn ʿAbbās, Allah să fie mulțumit de amândoi, a fost întrebat despre scuză și a răspuns: „Frica sau boala.”

Oboseala și rugăciunea acasă

**Întrebare:** Uneori sunt epuizat și obosit, mă culc târziu și nu reușesc să împlinesc rugăciunea de Fajr decât acasă. Este îngăduit acest lucru?

**Răspuns:** Bărbatul care poartă răspunderea îndatoririlor religioase trebuie să împlinească toate cele cinci rugăciuni în moschee, împreună cu frații săi musulmani. Nu-i este îngăduit să fie nepăsător în această privință. Lipsirea de la Fajr ori de la alte rugăciuni este una dintre însușirile ipocriziei, după cum Allah Preaputernicul a spus:

Ipocriții încearcă să-L înșele pe Allah, însă El le întoarce înșelăciunea împotriva lor. Când se ridică pentru rugăciune, se ridică leneși.

Profetul ﷺ a spus: „Cele mai grele rugăciuni pentru ipocriți sunt rugăciunea de ʿIshāʾ și rugăciunea de Fajr. Dacă ar ști ce răsplată se află în ele, ar veni la ele chiar și târându-se.” Relatat de al-Bukhārī și Muslim. El ﷺ a mai spus: „Cel care aude chemarea și nu vine nu are rugăciune, afară de cel care are o scuză.” L-au consemnat Ibn Mājah, al-Dāraquṭnī și al-Ḥākim, cu un lanț de transmitere autentic.

Un nevăzător a venit la el ﷺ și i-a spus: „Trimis al lui Allah, nu am pe cineva potrivit care să mă însoțească la moschee. Am îngăduința să mă rog în casa mea?” Profetul ﷺ l-a întrebat: „Auzi chemarea la rugăciune?” El a răspuns: „Da.” I-a spus: „Atunci răspunde-i!” Muslim l-a consemnat în Ṣaḥīḥ-ul său. Dacă nevăzătorul care nu are pe cineva potrivit să-l însoțească nu are scuză pentru a lipsi de la rugăciunea în congregație, cu atât mai puțin au alții.

Celui care a pus întrebarea îi revine, așadar, datoria să se teamă de Allah Preaputernicul și să păzească rugăciunea în congregație, atât la Fajr, cât și la celelalte rugăciuni, și să se culce devreme, ca să poată să se trezească pentru rugăciunea de Fajr. Nu-i este îngăduit să se roage acasă decât dacă are o scuză recunoscută de Lege, precum boala sau frica. Allah să-i călăuzească pe toți spre ținerea de adevăr și statornicia în el.

Trezirea și sfătuirea vecinului

**Întrebare:** Am un prieten care locuiește aproape de mine, iar moscheea este foarte aproape de noi. Prietenul meu nu merge la rugăciunea de dimineață. Își petrece noaptea privind la televizor și jucând cărți, stă treaz până la primele ore ale dimineții și nu se roagă decât după răsăritul soarelui. L-am mustrat de multe ori, iar scuza sa era că nu aude chemarea la rugăciune, deși moscheea este foarte aproape de noi. I-am spus că doresc să-l trezesc pentru rugăciunea de dimineață. Merg, într-adevăr, la el și îl trezesc, dar nu-l văd la moschee. După rugăciune merg din nou și îl găsesc dormind. Îl mustru, iar el invocă scuze fără temei. Uneori îmi spune: „Tu răspunzi pentru mine înaintea lui Allah în Ziua Învierii, deoarece îmi ești vecin!” Vă rog să mă lămuriți: chiar sunt dator să-l trezesc pentru rugăciune?

**Răspuns:** Musulmanului nu-i este îngăduit să stea treaz noaptea într-un fel care îl face să piardă rugăciunea de Fajr în congregație ori la timpul ei, chiar dacă ar sta treaz pentru a citi Coranul ori pentru a căuta știința. Cu atât mai mult dacă stă treaz privind la televizor, jucând cărți ori făcând lucruri asemănătoare!

Prin această faptă, el păcătuiește și merită pedeapsa lui Allah Preaslăvitul. De asemenea, merită o pedeapsă din partea conducătorilor, care să-l oprească pe el și pe cei asemenea lui. Amânarea intenționată a rugăciunii până după răsăritul soarelui este, potrivit unui grup de oameni ai științei, necredință majoră, după cuvintele Profetului ﷺ: „Între om și necredință și asocierea de parteneri se află părăsirea rugăciunii.” Muslim l-a relatat în Ṣaḥīḥ-ul său. El ﷺ a mai spus: „Legământul dintre noi și ei este rugăciunea. Cel care o părăsește a devenit necredincios.” L-au consemnat imamul Aḥmad și autorii Sunan-urilor, de la Buraydah ibn al-Ḥuṣayb, Allah să fie mulțumit de el, cu un lanț de transmitere autentic.

În această privință mai sunt și alte hadithuri și relatări care arată necredința celui care amână rugăciunea în mod voit după ieșirea timpului ei, fără o scuză recunoscută de Lege.

Musulmanul are datoria să păzească rugăciunea la timpul ei și să ceară ajutorul cuiva din familia sa ori dintre frații săi ca să-l trezească pentru ea sau să aibă un ceas pe care să-l fixeze la timpul rugăciunii.

Când sfatul repetat nu dă roade

**Întrebare:** Unii dintre cei care se roagă la moscheea noastră lipsesc de la rugăciunea de Fajr. I-am sfătuit de mai multe ori. Să-i semnalez apoi comisiei sau să continui să-i sfătuiesc?

**Răspuns:** Te îndemnăm să continui sfatul și să-i vizitezi pe cei care lipsesc, împreună cu cei pe care îi poți lua dintre oamenii apropiați ai congregației, pentru a-i sfătui și a le arăta cât de mare este primejdia de a lipsi de la rugăciunea în congregație. Aceasta este una dintre trăsăturile oamenilor ipocriziei. Poate că vor răspunde și se vor călăuzi.

S-a transmis în mod autentic că Trimisul lui Allah ﷺ a spus: „Cele mai grele rugăciuni pentru ipocriți sunt rugăciunea de ʿIshāʾ și rugăciunea de Fajr. Dacă ar ști ce răsplată se află în ele, ar veni la ele chiar și târându-se.” El ﷺ a mai spus: „Cel care aude chemarea și nu vine nu are rugăciune, afară de cel care are o scuză.” Un nevăzător care nu avea pe cineva potrivit să-l însoțească i-a cerut îngăduința să se roage în casa sa. L-a întrebat: „Auzi chemarea la rugăciune?” El a răspuns: „Da.” I-a spus: „Atunci răspunde-i!” Într-o altă relatare, a spus: „Nu găsesc pentru tine o îngăduință.”

ʿAbd Allāh ibn Masʿūd, Allah să fie mulțumit de el — unul dintre companionii de seamă ai Profetului ﷺ — a spus: „Ne-am văzut într-o vreme în care nu lipsea de la ea decât un ipocrit a cărui ipocrizie era cunoscută.” Se referea la rugăciunea în congregație.

Fiecare musulman are datoria să păzească rugăciunea în congregație și să se ferească de a lipsi de la ea. Imamii moscheilor au datoria să-i sfătuiască pe cei care lipsesc, să le aducă aminte și să-i avertizeze cu privire la mânia și pedeapsa lui Allah. Dacă sfatul nu dă roade, trebuie ca situația celor care lipsesc să fie adusă la cunoștința centrului comisiei din cartierul moscheii, pentru ca acesta să ia măsurile necesare potrivit îndrumărilor pe care le are. Îi cerem lui Allah să-i călăuzească pe toți musulmanii spre ceea ce le aduce îndreptarea și îi scapă de mânia și de pedeapsa Sa.

Somnul nevoit și răsplata celorlalte rugăciuni

**Întrebare:** Dacă omul doarme și pierde rugăciunea de Fajr, Allah îi mai dă răsplata celorlalte rugăciuni din acea zi? Iar dacă o recuperează după ce se trezește, este primită de la el?

**Răspuns:** S-a transmis de la Trimisul ﷺ că a spus: „Cel care doarme și pierde rugăciunea ori o uită să o împlinească atunci când și-o amintește. Nu are altă ispășire decât aceasta.” Acest lucru cuprinde rugăciunea de dimineață și celelalte rugăciuni. Cât despre rugăciunile de după ea, dacă le păzește și le împlinește la timpul lor, somnul prin care a pierdut rugăciunea anterioară nu-i dăunează. Răsplata sa este întreagă, potrivit faptelor sale și străduinței sale în rugăciune.

Însă nu-i este îngăduit să fie nepăsător în această privință. Trebuie să însărcineze pe cineva să-l trezească, pentru a se ridica la rugăciune la timpul ei, ori să-și pună lângă cap un ceas care să-l înștiințeze la timpul rugăciunii, ca să nu fie neglijent ori nepăsător. Dacă îl biruie somnul, deși a luat măsurile necesare, nu are păcat. Trebuie să se grăbească să se roage de îndată ce se trezește.¹