Caracterul islamic

Întrebări privitoare la prelegerea «Caracterul islamic».²

1. Poruncirea binelui și oprirea răului

Întrebare: Mulți studenți în știința religiei care participă la lecții și prelegeri și se înghesuie în jurul învățaților la prelegeri nu poruncesc binele și nu opresc răul. Nădăjduim să ne adresați un îndemn cu acest prilej.

Răspuns: Toți sunt datori să se îndemne reciproc la bine și să se oprească reciproc de la rău, după putință. Dacă împlinesc această îndatorire un număr suficient de oameni, ea cade de pe ceilalți; dacă o neglijează toți, cu toții păcătuiesc. Fiecare om trebuie să facă tot ce-i stă în putere. Dacă se află într-un loc unde nimeni nu poruncește binele și nu oprește răul, este dator să facă aceasta, potrivit cuvintelor Profetului ﷺ: «Cine dintre voi vede o faptă condamnabilă s-o schimbe cu mâna sa; dacă nu poate, cu limba sa; dacă nu poate, cu inima sa, iar aceasta este cea mai slabă credință». Relatat de imamul Muslim în Ṣaḥīḥ-ul său.

Musulmanii trebuie să se ajute în această îndatorire și să se îndemne reciproc la ea oriunde s-ar afla: în moschee, pe drum, acasă cu familia și în alte împrejurări. Allah Preaînaltul spune:

Voi, cei care credeți! Păziți-vă pe voi și familiile voastre de un Foc.

În asemenea lucruri sunt obligatorii ajutorarea în bine și răbdarea.

2. Apartenența la grupările religioase

Întrebare: Ce le recomandați celor care cheamă la Allah în privința atitudinii lor față de inovatori? Nădăjduim, de asemenea, să adresați un sfat deosebit tinerilor influențați de apartenențele de grup, numite religioase.

Răspuns: Le recomandăm tuturor fraților noștri chemarea la Allah cu înțelepciune, bună povățuire și discutarea în chipul cel mai frumos, așa cum a poruncit Allah, cu toți oamenii și cu inovatorii atunci când își arată inovația. Să le osândească inovația, fie că sunt șiiți ori alții. Credinciosul este dator să osândească orice inovație pe care o vede, după putință și prin căile Legii.

Inovația este ceea ce oamenii introduc în religie și îi atribuie, deși nu face parte din ea, potrivit cuvintelor Profetului ﷺ: «Cine introduce în această rânduială a noastră ceea ce nu face parte din ea, acel lucru este respins» și «Cine împlinește o faptă care nu este potrivit rânduielii noastre, ea este respinsă». Printre exemple se află inovația rāfiḍiților, a muʿtaziliților, a murjiʾiților, a khārijiților, sărbătorirea zilelor de naștere religioase, construirea deasupra mormintelor și luarea lor drept locuri de rugăciune, precum și alte inovații. Ei trebuie sfătuiți și îndrumați spre bine; inovațiile lor trebuie osândite prin dovezile Legii și trebuie învățați adevărul pe care nu-l cunosc, cu blândețe, într-un chip frumos și cu dovezi limpezi, poate că vor primi adevărul.

Cât despre apartenența la partidele nou-întemeiate, ea trebuie lăsată. Toți trebuie să se raporteze la Cartea lui Allah și la Sunna Trimisului Său ﷺ și să se ajute în aceasta cu adevăr și sinceritate. Astfel vor fi din grupul lui Allah, despre care El spune la sfârșitul surei al-Mujādilah:

Grupul lui Allah este cel izbânditor.

Aceasta după ce le-a amintit marile însușiri, spunând:

Nu vei găsi oameni care cred în Allah și în Ziua de Apoi iubindu-i pe cei care se împotrivesc lui Allah și Trimisului Său.

Printre marile lor însușiri se află și cele amintite de Allah în sura al-Dhāriyāt:

Cei evlavioși vor fi în grădini și printre izvoare, primind ceea ce le dă Stăpânul lor, căci înainte de aceasta au fost făcători de bine. Dormeau puțin noaptea, iar în zorii zilei cereau iertare. În averile lor era un drept pentru cel care cere și pentru cel lipsit.

Acestea sunt trăsăturile grupului lui Allah. Ei nu se grupează în jurul altcuiva decât al Cărții lui Allah, al Sunnei, al chemării la ele și al urmării căii înaintașilor comunității, companionii — Allah să fie mulțumit de ei — și cei care i-au urmat în bine.

Ei sfătuiesc toate partidele și asociațiile și le cheamă să se țină de Carte și de Sunna și să supună neînțelegerile lor acestora. Ceea ce este în acord cu amândouă ori cu una dintre ele este primit și este adevărul, iar ceea ce le contrazice trebuie lăsat. Nu există deosebire în această privință între Frăția Musulmană, Anṣār al-Sunnah, al-Jamʿiyyah al-Sharʿiyyah, Jamāʿat al-Tablīgh și celelalte asociații și partide care se revendică de la Islam. Astfel cuvântul se adună și ținta devine una, toți fiind un singur grup care urmează pașii oamenilor Sunnei și ai comunității, grupul lui Allah, sprijinitorii religiei Sale și cei care cheamă la ea. Nu este îngăduit partizanatul pentru vreo asociație ori vreun partid în ceea ce contrazice Legea curată.

3. Cărți de bază ale credinței

Întrebare: Vă rugăm să ne îndrumați spre cele mai importante cărți de credință.

Răspuns: Cea mai importantă, mai măreață și mai folositoare carte de credință este Coranul cel măreț. Este cea mai importantă, cea mai adevărată, cea mai măreață și cea mai nobilă Carte. Ține-te de ea cu putere și recit-o mult de la început la sfârșit. Ea este în întregime credință, îndrumare spre tot binele și avertizare împotriva oricărui rău. Citește-o cu cugetare, grijă și dorință de cunoaștere și rămâi statornic în ceea ce arată ea, prin cuvinte, fapte și credință. Vei găsi în ea tot binele, de la început la sfârșit, de la al-Fātiḥah până la:

Spune: «Caut ocrotire la Stăpânul oamenilor».

Cugetă la această Carte măreață, recit-o mult și cercetează-i înțelesurile. În ea este lămurită credința pe care Allah a ales-o pentru tine și pentru credincioși. Apoi citește cărțile de hadith nobil, precum cele două Ṣaḥīḥ-uri și altele, apoi cărțile învățaților cunoscuți pentru cunoaștere, virtute și credință corectă, precum cărțile lui Shaykh al-Islām Ibn Taymiyyah: al-ʿAqīdah al-Wāsiṭiyyah, al-Tadmuriyyah, al-Ḥamawiyyah, Minhāj al-sunnah și Majmūʿ al-fatāwā; credința lui Ibn Abī Zayd al-Qayrawānī și comentariul lui Ibn Abī al-ʿIzz la al-ʿAqīdah al-Ṭaḥāwiyyah, care este folositor.

Tot astfel sunt cărțile lui Ibn al-Qayyim — Allah să aibă milă de el —, cărți bune și folositoare; Fatḥ al-majīd a shaykhului ʿAbd al-Raḥmān ibn Ḥasan; Kitāb al-tawḥīd a shaykhului și imamului Muḥammad ibn ʿAbd al-Wahhāb, precum și Kashf al-shubuhāt și Cele trei principii, tot ale sale; și al-Durar al-saniyyah, care cuprinde fatwalele învățaților din Najd.

Le recomand studenților la începutul căutării lor să memoreze Cartea lui Allah ori ceea ce le este cu putință din ea și să memoreze Kitāb al-tawḥīd, Kashf al-shubuhāt, Cele trei principii și al-ʿAqīdah al-Wāsiṭiyyah. Sunt lucrări scurte care lămuresc cele trei feluri ale unicității lui Allah și credința înaintașilor. Aceasta este credința la care a chemat shaykhul și imamul Muḥammad ibn ʿAbd al-Wahhāb — Allah să aibă milă de el —, credința înaintașilor și credința statului saudit. Esența ei este ținerea de Carte și de Sunna și de ceea ce au urmat înaintașii comunității în credință și hotărâri, după dovezile Cărții lui Allah, ale Sunnei Trimisului Său Muḥammad ﷺ și după calea companionilor — Allah să fie mulțumit de ei — și a celor care i-au urmat în bine. Unii o numesc „credința wahhabită” și cred că este o credință nouă, potrivnică Cărții și Sunnei. Nu este așa; este credința înaintașilor comunității, după cum am arătat. Dușmanii i-au pus această denumire pentru a-i îndepărta pe oameni de ea și de cei care o urmează. Unii au făcut aceasta din neștiință și din imitarea altora.

Cel care caută cunoașterea nu trebuie să fie amăgit de aceasta. Să afle adevărul din cărțile lor și din calea pe care au urmat-o, nu din vorbele potrivnicilor lor ori ale celor care nu le cunosc credința. Îi cerem lui Allah îndrumare și izbândă pentru toți.

4. Blândețea și exercitarea autorității

Întrebare: Venerabile shaykh, ați amintit că poruncirea binelui și oprirea răului se fac cu blândețe și îngăduință. Dar cu unii oameni blândețea și îngăduința nu folosesc?

Răspuns: Dacă ai autoritate, lucrează prin autoritatea ta potrivit regulilor Legii. Cel care nu are autoritate lucrează însă cu blândețe și îngăduință și astfel își împlinește îndatorirea, potrivit cuvintelor Celui Preaînalt:

Cheamă la calea Stăpânului tău cu înțelepciune și bună povățuire.

Și cuvintelor Preaslăvitului:

Prin mila lui Allah ai fost blând cu ei. Dacă ai fi fost aspru și cu inima împietrită, s-ar fi împrăștiat din jurul tău.

Și cuvintelor Profetului ﷺ: «Blândețea nu se află într-un lucru fără să-l înfrumusețeze și nu este luată dintr-un lucru fără să-l urâțească».

Dacă însă cel care poruncește și oprește are autoritate — emir, conducător al instituției de supraveghere a binelui ori membru al ei —, trebuie să-și exercite autoritatea asupra celui îndărătnic, potrivit cuvintelor lui Allah:

Nu vă certați cu oamenii Cărții decât în felul cel mai frumos, în afară de cei dintre ei care nedreptățesc.

Cel nedrept este tratat cu fermitate, iar cel îndărătnic este, de asemenea, tratat cu fermitate, după putință și cu respectarea regulilor Legii, de către emir ori ceilalți deținători ai autorității și ai puterii de a porunci. Bărbatul lucrează cu familia sa după putința sa, tot astfel profesorul cu elevii săi și șeful de trib cu oamenii săi. Ceilalți, care nu au autoritate, trebuie să poruncească binele și să oprească răul cu înțelepciune și într-un chip frumos, să îndrume spre bine și să se roage pentru călăuzire. Dacă nu se dobândește scopul, aduc chestiunea înaintea celor cu autoritate.

5. Cererea adresată îngerilor de a-l trezi pe om

Întrebare: Unii oameni de rând obișnuiesc să spună înainte de somn: «Îngeri păzitori, treziți-mă la ora cutare ori la vremea cutare». Care este hotărârea?

Răspuns: Aceasta nu este îngăduită; mai mult, este asociere majoră, fiindcă este chemarea altcuiva în afară de Allah și cererea adresată unei ființe nevăzute. Se aseamănă cu cererea adresată djinnilor, idolilor și morților, potrivit caracterului general al cuvintelor Celui Preaînalt:

Moscheile sunt ale lui Allah, așadar nu chemați pe nimeni alături de Allah.

Și cuvintelor Preaslăvitului:

Acesta este Allah, Stăpânul vostru! A Lui este stăpânirea. Cei pe care-i chemați în afară de El nu stăpânesc nici măcar pielița unui sâmbure de curmală. Dacă-i chemați, nu aud chemarea voastră și, chiar dacă ar auzi-o, nu v-ar răspunde. În Ziua Învierii vor tăgădui asocierea voastră. Nimeni nu te poate înștiința precum Cel Bineștiutor.

Allah a numit chemarea altcuiva în afară de El — morți, idoli, djinni și îngeri — asociere cu El. Preaputernicul și Mărețul spune:

Erau bărbați dintre oameni care căutau ocrotire la bărbați dintre djinni, iar aceștia le-au sporit împovărarea.

Preaslăvitul spune:

Cel care cheamă alături de Allah o altă divinitate, fără să aibă vreo dovadă pentru ea, va da socoteală numai la Stăpânul său. Necredincioșii nu vor izbândi.

El i-a numit necredincioși pe cei care cheamă pe altcineva în afară de El. Aceasta îi cuprinde pe toți cei chemați în afară de Allah: morți, idoli, djinni ori îngeri. Este exceptată numai ființa vie, prezentă și capabilă, potrivit cuvintelor lui Allah în povestea lui Moise:

Cel din tabăra sa i-a cerut ajutor împotriva celui din tabăra dușmană.

Din această asociere fac parte vorbele unora: «Djinnilor, luați-l!», «Voi șapte, luați-l!», «Djinni ai amiezii, luați-l!», «Djinni ai văii cutare» ori «Djinni ai ținutului cutare». Toate acestea sunt asociere majoră și chemarea altcuiva în afară de Allah, dintre ființele nevăzute. Dacă spune: «Îngeri ai lui Allah, treziți-mă ori păziți-mă», aceasta este asociere majoră. Tot astfel, «Djinni ai casei, păziți-mă ori treziți-mă» este asociere majoră. Căutăm ocrotire la Allah de aceasta.

Musulmanul trebuie să se ferească de aceasta, să ceară izbăvire numai de la Allah și să ceară numai de la El. El este de ajuns și este Atotputernic asupra tuturor lucrurilor. El spune:

Chemați-Mă și vă voi răspunde.

Preaslăvitul spune:

Când robii Mei te întreabă despre Mine, Eu sunt aproape. Răspund chemării celui care Mă cheamă. Să-Mi răspundă și ei și să creadă în Mine, ca să fie bine călăuziți.

Profetul ﷺ spune: «Când ceri, cere de la Allah, iar când ceri ajutor, cere ajutorul lui Allah». Îl rugăm pe Allah să ne dea nouă și tuturor musulmanilor înțelegerea religiei Sale și să ne ferească de cauzele mâniei Sale. El este Auzitor și Apropiat.

6. Ce le folosește părinților după moarte

Întrebare: Ajunge la mort răsplata recitării Coranului? Care este textul hadithului în care se spune: «Trimis al lui Allah, ce a mai rămas din buna purtare față de părinții mei după moartea lor?».

Răspuns: După câte știm, nu există dovadă care să arate că recitarea Coranului pentru morți este recomandată. Mai prudent este s-o lăsăm și să ne mulțumim cu ceea ce a prescris Allah: rugăciunea pentru ei, milostenia în numele lor și celelalte lucruri statornicite în Legea curată, precum pelerinajul, ʿumrah și achitarea datoriilor, fiindcă acestea îi folosesc mortului.

Cât despre hadithul întrebat, textul său este că un bărbat a spus: «Trimis al lui Allah, a mai rămas ceva din buna purtare față de părinții mei prin care să le fac bine?». El a spus: «Da: să te rogi pentru ei, să ceri iertare pentru ei, să le împlinești angajamentele după moarte, să le cinstești prietenii și să păstrezi legăturile de rudenie care nu se leagă decât prin ei».

El ﷺ spune: «Când moare fiul lui Adam, fapta sa încetează, în afară de trei lucruri: o milostenie care dăinuie, cunoaștere de care se folosesc oamenii ori un copil drept care se roagă pentru el». Relatat de Muslim în Ṣaḥīḥ-ul său. În cele două Ṣaḥīḥ-uri se relatează că un bărbat i-a spus Profetului ﷺ: «Trimis al lui Allah, mama mea a murit fără să lase un testament și cred că, dacă ar fi putut vorbi, ar fi dat milostenie. Va avea răsplată dacă dau milostenie pentru ea?». Profetul ﷺ a spus: «Da».

7. Salutarea unei verișoare în vârstă

Întrebare: Am o verișoară în vârstă de șaptezeci de ani. Îmi este îngăduit să-i sărut capul peste văl ori să-i strâng mâna din pricina vârstei sale înaintate?

Răspuns: Nu îți este îngăduit să-i strângi mâna ori să-i săruți capul sau altceva. Îți este prescris doar s-o saluți prin cuvinte, chiar dacă este în vârstă, fiindcă nu este maḥram pentru tine. Nu este nicio problemă să spui: «Ce mai faci? Ce-ți fac copiii?» și altele asemenea. Trimisul ﷺ spune: «Eu nu dau mâna cu femeile». Aceasta le cuprinde pe cele în vârstă și pe celelalte. ʿĀʾishah — Allah să fie mulțumit de ea — a spus: «Pe Allah, mâna Trimisului lui Allah ﷺ n-a atins niciodată mâna vreunei femei» — adică în afara celor maḥram. El primea legământul femeilor numai prin cuvinte.

8. Mijloace de dobândire a caracterului islamic

Întrebare: Vă rugăm să amintiți câteva dintre mijloacele care duc la dobândirea caracterului islamic.

Răspuns: Acesta se dobândește prin recitarea multă a Coranului, cugetarea la înțelesurile sale și strădania de a dobândi însușirile robilor buni și drepți ai lui Allah pe care El le-a amintit în Coran. Aceasta ajută la dobândirea însușirilor alese. Tot astfel, șederea și tovărășia cu oamenii buni și citirea hadithurilor autentice de la Profet ﷺ care îndeamnă la acestea. De asemenea, cugetarea la veștile înaintașilor din biografia Profetului și din istoria islamică, la însușirile adoratorilor și ale oamenilor buni. Toate ajută la dobândirea însușirilor alese și la statornicia în ele. Cel mai însemnat mijloc este Coranul, recitarea sa multă și cugetarea la înțelesurile lui cu o inimă trează și o dorință sinceră. Acesta este cel mai mare ajutor, alături de grija pentru ceea ce a venit în Sunna autentică de la Profet ﷺ. Allah este Dătătorul izbânzii.

9. Răspunderea părinților pentru educația religioasă

Întrebare: Unii tați nu se îngrijesc de copiii lor în treburile religiei. Nu le poruncesc, de pildă, să se roage, să citească din Coran și să stea cu oamenii buni, dar le cer să meargă regulat la școală și se mânie dacă fiul lipsește de la ea. Care este sfatul dumneavoastră?

Răspuns: Sfatul meu pentru tați, unchi și frați este să se teamă de Allah în privința copiilor aflați în grija lor, să le poruncească rugăciunea când ajung la șapte ani și să-i lovească pentru ea când ajung la zece ani, după hadithul autentic al Profetului ﷺ: «Porunciți-le copiilor voștri rugăciunea la șapte ani, loviți-i pentru ea la zece ani și despărțiți-i în așternuturi».

Tații, mamele și frații mai mari sunt datori să se îngrijească de cei aflați în grija lor în privința rugăciunii și a celorlalte lucruri, să-i oprească de la ceea ce Allah a interzis și să-i țină la ceea ce a făcut obligatoriu. Aceasta este datoria lor, fiindcă aceștia le sunt încredințați. Allah Preaslăvitul spune:

Voi, cei care credeți! Păziți-vă pe voi și familiile voastre de un Foc.

Allah Preaputernicul și Mărețul spune:

Poruncește familiei tale rugăciunea și stăruie în ea.

Despre profetul și trimisul Său Ismāʿīl — pacea și binecuvântarea fie asupra lui —, El spune:

Amintește-l în Carte pe Ismāʿīl! El își ținea făgăduința și era un trimis și un profet. Le poruncea celor ai săi rugăciunea și zakātul și era primit de Stăpânul său.

Trebuie să împlinim porunca lui Allah și a Trimisului Său ﷺ și să ne ținem familia și copiii la ascultarea de Allah și de Trimisul Său, în rugăciune și în celelalte lucruri. Să-i oprim de la ceea ce Allah și Trimisul Său au oprit: lipsirea de la rugăciune, băutura de vin, fumatul, ascultarea instrumentelor de distracție, tovărășia oamenilor răi și altele asemenea. Să-i ținem în tovărășia oamenilor buni. Astfel trebuie să procedeze tutorii cu băieții și fetele aflați în grija lor. Allah îi va întreba despre aceasta în Ziua Învierii, după cum spune:

Pe Stăpânul tău! Îi vom întreba pe toți despre ceea ce făceau.

Profetul ﷺ a spus: «Fiecare dintre voi este păstor și fiecare răspunde pentru turma sa. Imamul este păstor și răspunde pentru turma sa; bărbatul este păstor în familia sa și răspunde pentru turma sa; femeia este păstor în casa soțului său și răspunde pentru turma sa; iar robul este păstor asupra averii stăpânului său și răspunde pentru turma sa».

10. Recitarea Coranului cu greșeli și învățarea ei

Întrebare: Ce părere aveți despre un om care citește Coranul cel nobil fără să știe să-l citească bine, fiindcă n-a avut parte de multă învățătură? În recitarea sa face greșeli vădite, care schimbă înțelesul, și invocă hadithul lui ʿĀʾishah: «Cel care recită Coranul, fiind priceput în el…».

Răspuns: Trebuie să se străduiască și să caute să-l citească înaintea cuiva care știe mai bine decât el, fără să lase recitarea. Învățarea îi sporește binele, iar hadithul amintit este o dovadă în favoarea sa: Profetul ﷺ a spus: «Cel priceput în Coran este împreună cu scribii nobili și drepți, iar cel care recită Coranul cu greutate și se poticnește în el are două răsplăți». Relatat de Muslim. Poticnirea înseamnă puțina cunoaștere a recitării, după cum vorbele «îi este greu» înseamnă puțina sa cunoaștere a ei. Trebuie să se străduiască și să caute să învețe recitarea de la cineva care știe mai bine decât el. În aceasta este un mare merit, potrivit cuvintelor Profetului ﷺ: «Cel mai bun dintre voi este cel care învață Coranul și îl predă». Al-Bukhārī l-a relatat în Ṣaḥīḥ-ul său. Cei mai buni musulmani sunt oamenii Coranului, care îl învață, îl predau, îl împlinesc, cheamă la el și îndrumă prin el.

Scopul cunoașterii și al învățării este fapta. Cei mai buni oameni sunt cei care învață Coranul, lucrează potrivit lui și îl predau oamenilor. Profetul ﷺ spune: «Recitați acest Coran, căci în Ziua Învierii va veni ca mijlocitor pentru însoțitorii săi». Relatat de Muslim în Ṣaḥīḥ-ul său. Mai spune ﷺ: «Coranul este o dovadă pentru tine ori împotriva ta». Relatat, de asemenea, de Muslim în Ṣaḥīḥ-ul său. Adică este o dovadă în favoarea ta dacă lucrezi potrivit lui ori împotriva ta dacă nu lucrezi potrivit lui.

11. Sărutarea surorii și a rudelor maḥram

Întrebare: Este îngăduit să-mi sărut sora ori ea să mă sărute?

Răspuns: Nu este nicio problemă să-ți săruți sora și ea să te sărute. Tot astfel, toate rudele tale maḥram, precum mătușa din partea tatălui, mătușa din partea mamei, soția tatălui tău, mama și fiica fratelui tău: le poți săruta pe obraz, pe nas, pe frunte ori pe cap, dacă sunt în vârstă. Profetul ﷺ o săruta pe Fāṭimah când ea intra la el ori el intra la ea și o lua de mână. Când Abū Bakr al-Ṣiddīq — Allah să fie mulțumit de el — a intrat la fiica sa ʿĀʾishah, care era bolnavă, a sărutat-o pe obraz.

12. Femeia care lucrează în casă și păstrarea limitelor

Întrebare: Care este hotărârea privitoare la a o vedea descoperită pe femeia care lucrează în casă?

Răspuns: Ea trebuie să poarte acoperământul, iar tu trebuie să-ți cobori privirea și să-i poruncești acoperirea, potrivit cuvintelor lui Allah:

Spune-le credincioșilor să-și coboare privirile și să-și păzească părțile intime.

Ea trebuie să poarte acoperământul și să se acopere, iar tu nu trebuie să rămâi singur cu ea, fiindcă singurătatea dintre un bărbat și o femeie străină este una dintre cauzele ispitei. S-a transmis în mod autentic că Profetul ﷺ a spus: «Un bărbat să nu rămână singur cu o femeie, căci Satana este al treilea dintre ei». Nu rămâne, așadar, singur cu ea, cu soția fratelui tău, cu soția unchiului tău ori cu alta care nu este maḥram pentru tine, potrivit hadithului amintit. Cât despre salut, nu este nicio problemă, nici despre a vorbi la nevoie, însă fără a rămâne singuri și fără strângerea mâinii.