At-Tawbah · 9:67–68

Versetele 67 la 68

„Ipocritii si ipocritele sunt unii din altii”, fiindca au in comun ipocrizia si se aliaza unii cu altii din aceasta pricina. Aceste cuvinte rup legatura de alianta dintre credinciosi si ei. Apoi Allah aminteste descrierea generala a tuturor ipocritilor, mici si mari: „ei poruncesc raul”, adica necredinta, nelegiuirea si neascultarea, „opresc binele”, adica credinta, caracterele alese, faptele drepte si purtarile frumoase, „si isi tin mainile inchise” de la milostenie si de la caile facerii de bine. Avaritia este trasatura lor.

„L-au uitat pe Allah”, asa ca Il pomenesc doar putin, „iar El i-a uitat”, adica i-a indepartat de mila Sa, nu-i ajuta sa implineasca binele, nu-i face sa intre in Paradis, ci ii lasa in cea mai de jos treapta a Focului, unde vor ramane vesnic. „Cu adevarat, ipocritii sunt cei nelegiuiti.” Nelegiuirea le este atribuita aici in mod deosebit fiindca este mai mare decat nelegiuirea altora. Dovada este ca pedeapsa lor este mai aspra decat a celorlalti si ca Allah i-a incercat pe credinciosi prin ei, deoarece traiesc printre credinciosi, iar acestora le este greu sa se pazeasca de ei.

„Allah le-a fagaduit ipocritilor, ipocritelor si necredinciosilor Focul Iadului, in care vor ramane vesnic. El le este de ajuns. Allah i-a blestemat si vor avea o pedeapsa statornica.” Ipocritii si necredinciosii se vor aduna in Focul Iadului, sub blestem si in vesnicia pedepsei, fiindca in aceasta lume s-au unit in necredinta, dusmanie fata de Allah si Trimisul Sau si tagaduirea versetelor Lui.