Comentariul pasajului
Versetele 55 la 57
Textul arab și traducerea din volum
فَلَا تُعْجِبْكَ أَمْوَٰلُهُمْ وَلَآ أَوْلَـٰدُهُمْ ۚ إِنَّمَا يُرِيدُ ٱللَّهُ لِيُعَذِّبَهُم بِهَا فِى ٱلْحَيَوٰةِ ٱلدُّنْيَا وَتَزْهَقَ أَنفُسُهُمْ وَهُمْ كَـٰفِرُونَ ﴿٥٥﴾ وَيَحْلِفُونَ بِٱللَّهِ إِنَّهُمْ لَمِنكُمْ وَمَا هُم مِّنكُمْ وَلَـٰكِنَّهُمْ قَوْمٌ يَفْرَقُونَ ﴿٥٦﴾ لَوْ يَجِدُونَ مَلْجَـًٔا أَوْ مَغَـٰرَٰتٍ أَوْ مُدَّخَلًا لَّوَلَّوْا۟ إِلَيْهِ وَهُمْ يَجْمَحُونَ ﴿٥٧﴾
55. Sa nu te incante averile si copiii lor. Allah voieste numai sa-i pedepseasca prin ele in viata lumeasca, iar sufletele lor sa iasa in vreme ce sunt necredinciosi. 56. Ei jura pe Allah ca sunt dintre voi, dar nu sunt dintre voi; ei sunt un popor cuprins de frica. 57. Daca ar gasi un adapost, pesteri sau un loc de intrare, s-ar intoarce spre el alergand nestapanit.
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
Allah Preainaltul spune: sa nu te incante averile si copiii acestor ipocriti, fiindca nu este nimic de invidiat in ele. Prima nenorocire pe care le-au adus-o este ca le-au dat intaietate fata de buna placere a Domnului lor si L-au nesocotit pe Allah de dragul lor.
„Allah voieste numai sa-i pedepseasca prin ele in viata lumeasca.” Pedeapsa pomenita aici este osteneala dobandirii lor, stradania grea depusa pentru ele, grija inimii si oboseala trupului. Daca placerea obtinuta prin ele ar fi cantarita cu greutatile indurate, nu le-ar putea contrabalansa. Pentru ca i-au indepartat de Allah si de pomenirea Sa, averile si copiii au devenit pentru ei o pedeapsa chiar in aceasta lume.
Printre cele mai primejdioase urmari se afla faptul ca inimile lor se leaga de ele, iar nazuintele lor nu trec dincolo de ele. Averile si copiii devin limita nazuintelor si singura tinta urmarita, iar in inimile lor nu mai ramane nicio parte pentru Viata de Apoi. Aceasta face ca sufletele lor sa paraseasca lumea in vreme ce sunt necredinciosi. Ce pedeapsa poate fi mai mare decat aceea care duce la nefericire vesnica si regret necurmat?
„Ei jura pe Allah ca sunt dintre voi, dar nu sunt dintre voi.” Ceea ce ii impinge la acest juramant este ca „ei sunt un popor cuprins de frica”, adica se tem de nenorociri si nu au in inimi curajul care sa-i faca sa-si arate adevarata stare. Le este frica sa vi se arate asa cum sunt si se tem ca voi va veti lepada de ei, iar dusmanii ii vor rapune din toate partile.
Omul cu inima puternica si statornica isi arata starea, fie ea buna sau rea. Ipocritii insa sunt imbracati in haina lasitatii si impodobiti cu minciuna. Apoi Allah descrie cat de puternica este frica lor: „Daca ar gasi un adapost” la care sa fuga atunci cand ii ajunge necazul, „pesteri” in care sa intre si sa ramana sau „un loc de intrare” in care sa se ascunda si sa se puna la adapost, „s-ar intoarce spre el alergand nestapanit”, adica s-ar grabi in fuga, fiindca nu au puterea prin care sa ramana statornici.