Comentariul pasajului
Versetele 107 la 110
Textul arab și traducerea din volum
وَٱلَّذِينَ ٱتَّخَذُوا۟ مَسْجِدًا ضِرَارًا وَكُفْرًا وَتَفْرِيقًۢا بَيْنَ ٱلْمُؤْمِنِينَ وَإِرْصَادًا لِّمَنْ حَارَبَ ٱللَّهَ وَرَسُولَهُۥ مِن قَبْلُ ۚ وَلَيَحْلِفُنَّ إِنْ أَرَدْنَآ إِلَّا ٱلْحُسْنَىٰ ۖ وَٱللَّهُ يَشْهَدُ إِنَّهُمْ لَكَـٰذِبُونَ ﴿١٠٧﴾ لَا تَقُمْ فِيهِ أَبَدًا ۚ لَّمَسْجِدٌ أُسِّسَ عَلَى ٱلتَّقْوَىٰ مِنْ أَوَّلِ يَوْمٍ أَحَقُّ أَن تَقُومَ فِيهِ ۚ فِيهِ رِجَالٌ يُحِبُّونَ أَن يَتَطَهَّرُوا۟ ۚ وَٱللَّهُ يُحِبُّ ٱلْمُطَّهِّرِينَ ﴿١٠٨﴾ أَفَمَنْ أَسَّسَ بُنْيَـٰنَهُۥ عَلَىٰ تَقْوَىٰ مِنَ ٱللَّهِ وَرِضْوَٰنٍ خَيْرٌ أَم مَّنْ أَسَّسَ بُنْيَـٰنَهُۥ عَلَىٰ شَفَا جُرُفٍ هَارٍ فَٱنْهَارَ بِهِۦ فِى نَارِ جَهَنَّمَ ۗ وَٱللَّهُ لَا يَهْدِى ٱلْقَوْمَ ٱلظَّـٰلِمِينَ ﴿١٠٩﴾ لَا يَزَالُ بُنْيَـٰنُهُمُ ٱلَّذِى بَنَوْا۟ رِيبَةً فِى قُلُوبِهِمْ إِلَّآ أَن تَقَطَّعَ قُلُوبُهُمْ ۗ وَٱللَّهُ عَلِيمٌ حَكِيمٌ ﴿١١٠﴾
107. Si sunt cei care au ridicat o moschee pentru vatamare, necredinta si dezbinare intre credinciosi si ca loc de panda pentru cel care mai inainte a purtat razboi impotriva lui Allah si a Trimisului Sau. Ei vor jura: „Noi nu am voit decat binele.” Insa Allah marturiseste ca sunt mincinosi. 108. Sa nu te ridici niciodata in ea. O moschee intemeiata din prima zi pe evlavie este mai vrednica sa te ridici in ea. In ea sunt barbati care iubesc sa se curateasca, iar Allah ii iubeste pe cei care se curata. 109. Cine este mai bun: cel care si-a intemeiat zidirea pe evlavie fata de Allah si pe buna Sa placere sau cel care si-a intemeiat zidirea pe marginea unei rape gata sa se surpe, iar aceasta s-a prabusit cu el in Focul Iadului? Allah nu calauzeste poporul nedrept. 110. Zidirea pe care au ridicat-o nu va inceta sa fie indoiala in inimile lor pana cand inimile lor se vor sfasia. Allah este Atotstiutor, Preaintelept.
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
Cativa ipocriti dintre oamenii din Quba' au ridicat o moschee langa Moscheea Quba'. Prin ea urmareau vatamarea si dezbinarea credinciosilor si o pregateau pentru cel despre care nadajduiau ca va lupta impotriva lui Allah si a Trimisului Sau, ca sa le fie o fortareata la nevoie. Allah le-a facut cunoscuta rusinea si le-a aratat taina.
„Cei care au ridicat o moschee pentru vatamare”, adica pentru a-i vatama pe credinciosi si moscheea in care acestia se adunau; „pentru necredinta”, caci scopul lor in ea era necredinta, pe cand scopul celorlalti era credinta; „si dezbinare intre credinciosi”, ca acestia sa se imprastie, sa se desparta si sa ajunga in dezacord.
Ei au ridicat-o „ca loc de panda pentru cel care mai inainte a purtat razboi impotriva lui Allah si a Trimisului Sau”, pregatind astfel ajutor pentru cei care aveau un trecut in lupta impotriva lui Allah si a Trimisului Sau si a caror dusmanie se intarise.
Printre ei era Abu 'Amir ar-Rahib, unul dintre locuitorii Medinei. Cand Profetul a venit si a facut Hijrah la Medina, Abu 'Amir nu a crezut in el, desi in perioada Jahiliyyah fusese un om devotat adorarii. A mers la politeisti ca sa le ceara ajutor impotriva Trimisului lui Allah. Cand nu a dobandit ceea ce voia, a pornit spre Cezar, nadajduind ca acesta il va sprijini, dar blestematul a murit pe drum.
Abu 'Amir facuse promisiuni si legaminte cu ipocritii, iar ei i-au pregatit moscheea vatamarii. Atunci a coborat Revelatia, iar Profetul a trimis oameni sa o darame si sa o arda. Ei au facut aceasta, iar locul a ajuns dupa aceea o groapa de gunoi14.
Dupa ce Allah a aratat scopurile lor stricate, spune: „Ei vor jura: Noi nu am voit decat binele”, pretinzand ca au ridicat-o pentru a le face bine celor slabi, neputinciosi si nevazatori. „Insa Allah marturiseste ca sunt mincinosi”, iar marturia Lui este mai adevarata decat juramintele lor.
„Sa nu te ridici niciodata in ea”, adica sa nu te rogi niciodata in moscheea zidita pentru vatamare, fiindca Allah te-a facut sa nu mai ai nevoie de ea. „O moschee intemeiata din prima zi pe evlavie”, din ziua in care Islamul s-a aratat in Quba' - aceasta este Moscheea Quba', ridicata pe sinceritate fata de Allah, pe pomenirea Sa si pe statornicirea simbolurilor religiei Sale. Ea avea de mult aceasta temelie.
Aceasta moschee aleasa „este mai vrednica sa te ridici in ea” pentru adorare si pomenirea lui Allah, fiindca ea este aleasa si oamenii ei sunt alesi. De aceea Allah ii lauda: „In ea sunt barbati care iubesc sa se curateasca” de pacate, murdarie, necuratii si stari de impuritate rituala.
Este cunoscut ca cel care iubeste un lucru se straduieste pentru el. Ei erau foarte staruitori in curatarea de pacate, murdarii si stari de impuritate rituala. De aceea se numarau printre cei care au intrat devreme in Islam, statorniceau Rugaciunea, staruiau in Jihad impreuna cu Trimisul lui Allah, implineau Legile religiei si se pazeau sa se impotriveasca lui Allah si Trimisului Sau.
Dupa ce a coborat versetul care ii lauda pentru curatenia lor, Profetul i-a intrebat despre ea. Ei i-au spus ca, dupa folosirea pietrelor pentru curatare, foloseau si apa, iar el i-a laudat pentru ceea ce faceau15.
„Allah ii iubeste pe cei care se curata.” Aceasta cuprinde curatenia launtrica de Shirk si de insusirile josnice, precum si curatenia exterioara prin inlaturarea murdariei, necuratiilor si starilor de impuritate rituala.
Apoi Allah arata deosebirea dintre cele doua moschei, potrivit scopurilor oamenilor lor si potrivirii acestor scopuri cu multumirea Sa: „Cine este mai bun: cel care si-a intemeiat zidirea pe evlavie fata de Allah”, adica pe intentie buna si sinceritate, „si pe buna Sa placere”, prin lucrarea potrivita poruncii Lui? Acesta a unit sinceritatea cu urmarea poruncii lui Allah.
Sau este mai bun „cel care si-a intemeiat zidirea pe marginea unei rape gata sa se surpe”, adica pe buza unei prapastii care se farama si este pe punctul de a cadea, „iar aceasta s-a prabusit cu el in Focul Iadului”? „Allah nu calauzeste poporul nedrept” spre ceea ce le foloseste in religia si in viata lor lumeasca.
„Zidirea pe care au ridicat-o nu va inceta sa fie indoiala in inimile lor”, adica suspiciune si indoiala bine inradacinata, „pana cand inimile lor se vor sfasia”: pana cand vor regreta pe deplin, se vor cai catre Domnul lor si se vor teme de El cu tarie; atunci Allah le va ierta. Altfel, zidirea lor nu le va spori decat indoiala peste indoiala si ipocrizie peste ipocrizie.
„Allah este Atotstiutor” al tuturor lucrurilor, vazute si ascunse, tainuite si aratate, si al tuturor celor pe care robii le ascund ori le descopera; El este „Preaintelept”: nu face, nu creeaza, nu porunceste si nu opreste decat ceea ce intelepciunea Sa cere. A Lui este toata lauda.
Din aceste versete se desprind mai multe foloase. Este interzisa ridicarea unei moschei prin care se urmareste vatamarea unei moschei apropiate. O asemenea moschee trebuie daramata daca intentia intemeietorilor ei devine cunoscuta.
O fapta, chiar daca in forma ei este aleasa, poate fi schimbata de intentie si poate deveni oprita, asa cum intentia celor care au ridicat Moscheea Vatamarii le-a schimbat fapta.
Orice situatie care duce la dezbinarea credinciosilor face parte dintre pacatele care trebuie parasite si inlaturate. Tot astfel, orice imprejurare care ii aduna pe credinciosi si aduce intelegere intre ei trebuie urmata, poruncita si incurajata. Allah i-a mustrat pentru Moscheea Vatamarii, iar prin scopul lor ea a devenit oprita; necredinta si lupta impotriva lui Allah si a Trimisului Sau au fost si ele cuprinse in acel scop.
Este interzisa Rugaciunea in locurile neascultarii; credinciosul trebuie sa stea departe de ele si sa nu se apropie.
Neascultarea isi lasa urmele asupra locurilor: pacatul ipocritilor a influentat Moscheea Vatamarii, astfel incat Rugaciunea in ea a fost oprita. Tot astfel, ascultarea isi lasa urmele asupra locurilor, asa cum s-a intamplat cu Moscheea Quba', despre care Allah a spus: „O moschee intemeiata din prima zi pe evlavie este mai vrednica sa te ridici in ea.”
Din aceasta pricina, Moscheea Quba' are un merit care nu apartine altor moschei. Profetul venea la Quba' in fiecare sambata pentru a se ruga in ea si ii indemna pe musulmani la Rugaciune acolo16.
Din cauzele mentionate in verset pentru interzicere se deduc patru principii importante: orice fapta care cuprinde vatamarea unui musulman, neascultarea lui Allah - fiindca pacatele sunt ramuri ale necredintei -, dezbinarea credinciosilor sau ajutorarea celui care Ii este dusman lui Allah si Trimisului Sau este interzisa si oprita. Faptelor opuse li se aplica o judecata opusa.
Dintre invataturile acestor versete este si faptul ca lucrarile materiale care iau nastere din neascultarea lui Allah continua sa-l indeparteze pe faptuitor de Allah, asemenea staruintei in pacat, pana cand le inlatura si se caieste de ele cu o cainta desavarsita, astfel incat inima i se sfasie de parere de rau si regret.
Daca Moscheea Quba' a fost o moschee intemeiata pe evlavie, atunci Moscheea Profetului, pe care el a intemeiat-o cu binecuvantatele sale maini, la a carei zidire a lucrat si pe care Allah a ales-o pentru el, este cu atat mai vrednica de aceasta descriere.
Fapta cladita pe sinceritate si pe urmarea poruncii este o fapta intemeiata pe evlavie si il duce pe cel care o savarseste spre Gradinile placerii. Fapta cladita pe intentie rea, inovatie si ratacire este intemeiata pe marginea unei rape gata sa se surpe, iar aceasta se prabuseste cu el in Focul Iadului. Allah nu calauzeste poporul nedrept.
Note
Ahmad (3/422); Ibn Majah (355); al-Hakim (1/155 si 2/334). Al-Hakim l-a declarat autentic, iar adh-Dhahabi a fost de acord.
Înapoi la textAl-Bukhari (1193) si Muslim (1399), de la Ibn 'Umar; a se vedea si Ahmad (3/487), Ibn Majah (1412) si at-Tirmidhi (324).
Înapoi la text