Al-Mutaffifin · 83:7–17

Versetele 7 la 17

Allah Preainaltul spune: „Nicidecum! Cartea celor nelegiuiti”; aceasta ii cuprinde pe toti nelegiuitii dintre necredinciosi, ipocriti si cei care incalca poruncile, „se afla in Sijjin”. Apoi a explicat aceasta, spunand: „Si ce te-ar putea face sa stii ce este Sijjin? O carte insemnata”, adica o carte in care sunt consemnate faptele lor rele. Sijjin este locul stramt si apasator, opus lui Illiyyun, unde se afla cartea celor drepti, dupa cum va urma. S-a spus ca Sijjin se afla in partea cea mai de jos a celui de-al saptelea pamant, fiind adapostul celor nelegiuiti si locul in care vor ramane dupa intoarcerea lor.

„Vai in Ziua aceea de cei care tagaduiesc!” Apoi i-a descris prin cuvintele: „care tagaduiesc Ziua Rasplatii”, adica Ziua in care Allah ii va judeca pe oameni dupa faptele lor. „Si nu o tagaduieste decat cel care incalca limitele”, trecand dincolo de ceea ce Allah a ingaduit, spre ceea ce El a interzis, „si este plin de pacate”, adica savarseste multe pacate. Incalcarea limitelor il impinge sa tagaduiasca, iar trufia il face sa respinga adevarul. De aceea, „cand ii sunt recitate versetele Noastre”, care dovedesc adevarul si adevarul celor aduse de trimisi, el le tagaduieste, li se impotriveste si spune: acestea sunt „povesti ale celor de demult”, adica inchipuiri ale inaintasilor si istorisiri ale popoarelor de odinioara, care nu vin de la Allah. Spune aceasta din trufie si incapatanare.

Cat despre cel care este drept si urmareste adevarul limpede, acesta nu tagaduieste Ziua Rasplatii, caci Allah i-a adus dovezi hotaratoare si argumente stralucite, care fac din ea o certitudine deplina, limpede pentru intelegerea sa precum soarele pentru vedere. Asa nu este insa cel a carui inima a fost acoperita de ceea ce a agonisit si de pacatele sale: el este impiedicat sa vada adevarul. De aceea, a fost rasplatit prin faptul ca este impiedicat sa-L vada pe Allah, asa cum inima sa a fost impiedicata, in aceasta lume, sa vada semnele lui Allah. „Apoi”, alaturi de aceasta pedeapsa cumplita, „vor arde in Iad”. Apoi li se va spune, ca mustrare si dojana: „Acesta este lucrul pe care il tagaduiati!” Asadar, El a mentionat trei feluri de pedeapsa pentru ei: pedeapsa Iadului, pedeapsa mustrarii si a invinuirii si pedeapsa de a fi impiedicati sa-L vada pe Domnul lumilor. Aceasta din urma cuprinde nemultumirea si mania Lui fata de ei si este mai grea pentru ei decat pedeapsa Focului.

Sensul implicit al versetului arata ca dreptcredinciosii Il vor vedea pe Domnul lor in Ziua Invierii si in Paradis. Bucuria de a-L privi va intrece toate celelalte placeri. Ei vor fi incantati de cuvintele pe care El li le va adresa si se vor bucura de apropierea Lui. Allah a mentionat aceasta in mai multe versete din Coran, iar relatarile de la Trimisul lui Allah despre acest lucru au ajuns la noi prin numeroase lanturi independente de transmitere.

Aceste versete avertizeaza impotriva pacatelor, deoarece ele se astern peste inima si o acopera putin cate putin, pana cand lumina ei se stinge si intelegerea ei moare. Atunci, adevarurile i se rastoarna: vede falsul drept adevar si adevarul drept fals. Aceasta este una dintre cele mai mari pedepse ale pacatelor.⁷⁸