Al-A'raf · 7:73–79

Versetele 73 la 79

„Si la Thamud” - tribul cunoscut care locuia in al-Hijr si in imprejurimile sale, in tinutul Hijaz din Peninsula Araba - „l-am trimis pe fratele lor” de neam, „Salih”, ca profet. El ii chema la credinta si la unicitatea lui Allah si ii oprea de la asociere si de la asezarea unor rivali alaturi de El.

El le-a spus: „O, neam al meu! Adorati-L pe Allah! Nu aveti alta divinitate in afara de El.” Chemarea lui era aceeasi cu a fratilor sai dintre mesageri: porunca de a-L adora numai pe Allah si lamurirea ca oamenii nu au alta divinitate in afara de El.

„V-a venit un semn limpede de la Domnul vostru”, adica un semn nemaipomenit, care nu putea fi decat unul ceresc si pe care oamenii nu erau in stare sa-l produca. Apoi l-a lamurit: „Aceasta este camila lui Allah, un semn pentru voi”, adica o camila aleasa si nobila, atribuita lui Allah Preainaltul pentru cinstire, in care se afla un semn maret pentru voi.

Felul semnului este pomenit in alt loc: „El a spus: Aceasta este o camila. Ea are randul ei la apa, iar voi aveti randul vostru intr-o zi cunoscuta.” (ash-Shu'ara 26:155) Ei aveau un put mare, cunoscut drept Putul Camilei, din care beau pe rand ei si camila. Intr-o zi bea camila, iar oamenii beau laptele din ugerul ei; in cealalta zi veneau ei la apa, iar camila lipsea.

Profetul lor Salih le-a spus: „Lasati-o sa pasca pe pamantul lui Allah”; nu aveti de suportat nicio cheltuiala pentru intretinerea ei. „Si nu o atingeti cu vreun rau”, ologind-o ori vatamand-o altfel, „caci va va cuprinde o pedeapsa dureroasa.”

„Amintiti-va ca El v-a facut urmasi” pe pamant, ca sa va bucurati de el si sa dobanditi ceea ce cautati, „dupa 'Ad”, pe care Allah i-a nimicit, facandu-va pe voi urmasii lor.

„Si v-a asezat pe pamant”, adica v-a statornicit in el si v-a inlesnit mijloacele prin care sa ajungeti la ceea ce doriti. „Va ridicati palate in campiile lui”, in tinuturile netede, fara munti, unde va ridicati case, „si va sapati locuinte in munti”, asa cum se poate vedea pana astazi: locuintele si cladirile lor sapate in munte vor ramane cat timp raman muntii.

„Amintiti-va binefacerile lui Allah”, harurile si darurile Sale pentru voi - mijloace de trai si putere - „si nu umblati pe pamant raspandind stricaciunea”, adica nu ruinati pamantul prin pacate si neascultare. Pacatele duc la ruinarea tinuturilor infloritoare; iata ca tara lor a ramas fara ei, iar locuintele lor sunt pustii si inspaimantatoare.

„Mai-marii neamului sau, care se trufeau”, liderii si nobilii prea trufasi ca sa creada, „le-au spus celor socotiti slabi” - caci nu toti cei slabi erau credinciosi - „celor dintre ei care crezusera: Stiti cu adevarat ca Salih este trimis de Domnul sau?” Adica: spune adevarul ori minte?

Cei socotiti slabi au raspuns: „Noi credem in mesajul cu care a fost trimis”, adica in unicitatea lui Allah si in tot ceea ce ne vesteste despre El, despre poruncile si interdictiile Sale.

„Cei care se trufeau au spus: Noi nu credem in ceea ce voi credeti.” Trufia i-a impiedicat sa se supuna adevarului caruia i se supusesera cei socotiti slabi.

„Apoi au ologit camila” despre care el ii avertizase ca, daca ii vor face rau, ii va cuprinde o pedeapsa dureroasa. „Si au incalcat cu trufie porunca Domnului lor”, adica inimile li s-au impietrit si au refuzat cu aroganta porunca Domnului lor. O asemenea incalcare trufasa il face pe om sa guste pedeapsa aspra; de aceea nu este de mirare ca Allah a trimis asupra lor o pedeapsa pe care nu o trimisese asupra altora.

Pe langa aceste fapte, L-au infruntat pe Allah fara sa le pese de ceea ce savarseau, ba chiar s-au laudat: „O, Salih! Adu asupra noastra ceea ce ne ameninti ca va veni, daca esti dintre mesageri.” El le-a spus: „Mai bucurati-va in locuintele voastre trei zile. Aceasta este o fagaduinta ce nu va fi dezmintita.” (Hud 11:65)

„Atunci cutremurul i-a cuprins, iar dimineata i-a gasit zacand fara viata in casele lor”, prabusiti pe genunchi, caci Allah ii nimicise pana la ultimul.

„El”, adica Salih, „s-a indepartat de ei” cand Allah a coborat pedeapsa asupra lor si a spus, mustrandu-i dupa nimicirea lor: „O, neam al meu! V-am vestit mesajul Domnului meu si v-am sfatuit cu sinceritate.” V-am vestit tot ceea ce Allah m-a trimis sa va aduc, am dorit cu staruinta calauzirea voastra si mi-am dat toata silinta ca voi sa urmati calea dreapta si religia cea dreapta. „Dar voi nu-i iubiti pe sfatuitorii sinceri”; ati respins vorba lor si ati ascultat de orice seitan blestemat.

Sa se stie ca multi talcuitori pomenesc in aceasta istorisire ca acea camila a iesit dintr-o stanca tare si neteda pe care oamenii i-o indicasera lui Salih; ca stanca a avut durerile unei camile gestante, iar camila a iesit in vreme ce ei priveau; ca ea avea un pui care, atunci cand mama lui a fost ologita, a scos trei strigate, apoi muntele s-a deschis si puiul a intrat in el; si ca Salih le-ar fi spus: semnul venirii pedepsei este ca in prima zi chipurile voastre vor fi galbene, in a doua rosii, iar in a treia negre; si ca s-a intamplat asa cum le-a spus.

Acestea fac parte dintre relatarile israelite care nu trebuie asezate in talcuirea Cartii lui Allah. Nimic din Coran nu le dovedeste. Dimpotriva, daca ar fi fost adevarate, Allah Preainaltul le-ar fi pomenit, fiindca ele cuprind semne nemaipomenite, pilde si invataturi pe care El nu le-ar fi trecut cu vederea si nu le-ar fi lasat nepomenite pana sa ajunga la noi prin oameni ale caror relatari nu sunt vrednice de incredere. Mai mult, Coranul arata falsitatea unora dintre aceste lucruri.

Salih le-a spus: „Mai bucurati-va in locuintele voastre trei zile.” (Hud 11:65) Adica bucurati-va in aceasta vreme foarte scurta, caci dupa ea nu veti mai avea nicio placere. Ce placere ar mai fi putut avea un neam al carui profet - potrivit relatarii amintite - ii avertizase asupra pedepsei si le vestise semnele ei, care urmau sa vina zi dupa zi si sa-i cuprinda pe toti, prin ingalbenirea, inrosirea si apoi innegrirea chipurilor lor din pricina pedepsei?

Aceasta nu poate fi decat in contradictie cu Coranul si potrivnica lui. Coranul cuprinde lamurire si calauzire indestulatoare si nu are nevoie de altceva.

Daca insa exista o relatare autentica de la Mesagerul lui Allah, pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa, care nu contrazice Cartea lui Allah, o primim, fiindca aceasta intra in ceea ce Coranul ne porunceste sa urmam: „Ceea ce va da Mesagerul, luati, iar de la ceea ce va opreste, opriti-va.” (al-Hashr 59:7)

Am aratat mai inainte ca nu este ingaduit ca sensurile Cartii lui Allah sa fie talcuite prin relatarile israelite, chiar daca este ingaduita povestirea acelora dintre ele pe care nici nu le putem crede cu certitudine, nici nu le putem dezminti. Intelesurile Cartii lui Allah sunt sigure, in vreme ce aceste relatari nu pot fi confirmate si nici respinse; prin urmare, ele nu pot fi folosite la talcuirea Coranului.