Comentariul pasajului
Versetele 2 la 4
Textul arab și traducerea din volum
هُوَ ٱلَّذِى بَعَثَ فِى ٱلْأُمِّيِّـۧنَ رَسُولًا مِّنْهُمْ يَتْلُوا۟ عَلَيْهِمْ ءَايَـٰتِهِۦ وَيُزَكِّيهِمْ وَيُعَلِّمُهُمُ ٱلْكِتَـٰبَ وَٱلْحِكْمَةَ وَإِن كَانُوا۟ مِن قَبْلُ لَفِى ضَلَـٰلٍ مُّبِينٍ ﴿٢﴾
2. El este Cel Care a trimis printre cei nestiutori de carte un trimis dintre ei, care le recita versetele Sale, ii curateste si ii invata Cartea si intelepciunea, desi mai inainte se aflau intr-o ratacire vadita.
وَءَاخَرِينَ مِنْهُمْ لَمَّا يَلْحَقُوا۟ بِهِمْ ۚ وَهُوَ ٱلْعَزِيزُ ٱلْحَكِيمُ ﴿٣﴾
3. Si altora dintre ei, care inca nu li s-au alaturat. El este Cel Atotputernic, Cel Intelept.
ذَٰلِكَ فَضْلُ ٱللَّهِ يُؤْتِيهِ مَن يَشَآءُ ۚ وَٱللَّهُ ذُو ٱلْفَضْلِ ٱلْعَظِيمِ ﴿٤﴾
4. Acesta este harul lui Allah, pe care El il daruieste cui voieste. Iar Allah este Stapanul harului nemarginit.
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
„El este Cel Care a trimis printre cei nestiutori de carte un Trimis”: prin cei nestiutori de carte se inteleg cei care nu aveau o Carte si nici vreo urma a unui mesaj dumnezeiesc, precum arabii si altii asemenea lor, care nu erau dintre oamenii Cartii. Allah Preainaltul le-a daruit o binefacere mai mare decat cea daruita altora, fiindca erau lipsiti de cunoastere si de bine si se aflau intr-o ratacire vadita. Adorau idolii, copacii si pietrele si aveau purtarea fiarelor salbatice: cel puternic il devora pe cel slab. Se aflau intr-o adanca nestiinta fata de invataturile profetilor.
Allah a trimis printre ei un Trimis dintre ei insisi, caruia ii cunosteau obarsia, insusirile frumoase si sinceritatea, si i-a pogorat Cartea Sa. El „le recita versetele Lui”, versetele limpezi care aduc credinta si certitudinea, „ii curateste”, indemnandu-i la purtarile alese, explicandu-le in amanuntime si avertizandu-i impotriva purtarilor josnice, „si ii invata Cartea si intelepciunea”, adica invataturile Coranului si ale Sunnei, care cuprind cunoasterea celor dintai si a celor de pe urma. Dupa aceasta invatare si curatire, au ajuns cei mai invatati dintre oameni, ba chiar indrumatorii oamenilor cunoasterii si ai religiei. Au devenit cei mai desavarsiti in purtare, cei mai buni in calauzire si in demnitate. S-au calauzit pe ei insisi si i-au calauzit pe altii, ajungand conducatorii celor bine calauziti si imamii celor tematori de Allah. Aceasta a fost cu putinta numai pentru ca Allah a trimis la ei acest Trimis, binecuvantarea si pacea lui Allah fie asupra lui, daruindu-le astfel cea mai inalta binefacere si cel mai maret dar.
„Si altora dintre ei, care inca nu li s-au alaturat”, adica: Allah le-a daruit aceasta binefacere si altora, dincolo de cei nestiutori de carte amintiti, anume celor care aveau sa vina dupa ei si oamenilor Cartii care nu au luat parte la chemarea directa a Trimisului. Este cu putinta ca intelesul sa fie ca nu li s-au alaturat in privinta meritelor, dupa cum este cu putinta sa insemne ca nu li s-au alaturat in timp. Ambele intelesuri sunt corecte. Cei care au fost martorii trimiterii Trimisului si au luat parte la chemarea lui au dobandit, prin aceasta, insusiri alese si merite la care nimeni nu-i poate ajunge.
Aceasta tine de puterea si intelepciunea Sa: El nu i-a lasat pe robii Sai de izbeliste, fara rost, ci a trimis la ei trimisi, le-a dat porunci si le-a pus oprelisti. Aceasta tine de harul nemarginit al lui Allah, pe care El il daruieste cui voieste dintre robii Sai. Nu exista binefacere mai mare decat aceasta: nici sanatatea trupului, nici belsugul mijloacelor de trai, nici celelalte binefaceri lumesti pe care le-a revarsat asupra lor. Nu exista nimic mai inalt decat binefacerea religiei, care este temelia izbanzii si a fericirii vesnice.