Comentariul pasajului
Versetele 112 la 113
Textul arab și traducerea din volum
وَكَذَٰلِكَ جَعَلْنَا لِكُلِّ نَبِىٍّ عَدُوًّا شَيَـٰطِينَ ٱلْإِنسِ وَٱلْجِنِّ يُوحِى بَعْضُهُمْ إِلَىٰ بَعْضٍ زُخْرُفَ ٱلْقَوْلِ غُرُورًا ۚ وَلَوْ شَآءَ رَبُّكَ مَا فَعَلُوهُ ۖ فَذَرْهُمْ وَمَا يَفْتَرُونَ ﴿١١٢﴾ وَلِتَصْغَىٰٓ إِلَيْهِ أَفْـِٔدَةُ ٱلَّذِينَ لَا يُؤْمِنُونَ بِٱلْـَٔاخِرَةِ وَلِيَرْضَوْهُ وَلِيَقْتَرِفُوا۟ مَا هُم مُّقْتَرِفُونَ ﴿١١٣﴾
112. „Astfel am facut pentru fiecare profet dusmani: diavoli dintre oameni si djinni, care isi soptesc unii altora vorbe impodobite, ca sa insele. Daca Domnul tau ar fi voit, ei nu ar fi facut aceasta. Lasa-i, asadar, pe ei si ceea ce nascocesc. 113. Si astfel inimile celor care nu cred in Viata de Apoi sa se plece spre acestea, sa fie multumiti de ele si sa savarseasca ceea ce vor sa savarseasca.”
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
Allah il mangaie pe Trimisul Sau Muhammad, pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa: asa cum ti-am facut dusmani care iti resping chemarea, se lupta cu tine si te pizmuiesc, aceasta este randuiala Noastra. Fiecarui profet pe care il trimitem oamenilor ii facem dusmani dintre diavolii oamenilor si ai djinnilor, care se impotrivesc mesajului trimisilor.
„Isi soptesc unii altora vorbe impodobite, ca sa insele”, adica unii le infrumuseteaza altora minciuna la care ii cheama pe oameni si nascocesc pentru ea expresii frumoase, infatisand-o in cea mai atragatoare forma, ca sa-i amageasca pe cei nechibzuiti, care nu inteleg adevarurile si intelesurile. Ei admira cuvintele impodobite si expresiile inselatoare si ajung sa creada ca adevarul este minciuna si minciuna adevar.
De aceea Allah spune ca inimile celor care nu cred in Viata de Apoi se pleaca spre acele cuvinte impodobite. Necredinta lor in Ziua de Apoi si lipsa mintii folositoare ii fac sa incline spre ele. Apoi „sa fie multumiti de ele”: dupa inclinare, cand le aud, le accepta si le socotesc frumoase, ele devin o credinta statornica si o insusire adanc inradacinata in inimile lor.
Din aceasta urmeaza ca „sa savarseasca ceea ce vor sa savarseasca”: nascocesc minciuni prin cuvant si fapta, iar acestea sunt consecintele acelor credinte urate. Asa este starea celor amagiti de diavolii oamenilor si ai djinnilor, care raspund chemarii lor.
Cei care cred in Viata de Apoi si au minti folositoare si judecata cumpanita nu se lasa inselati de expresii si nu se lasa orbiti de vorbe impodobite. Ei privesc intelesurile la care sunt chemati: daca sunt adevarate, le primesc si li se supun, chiar daca vorbele sunt neingrijite si expresiile slabe; daca sunt mincinoase, le resping, oricine le-ar rosti, chiar daca ar fi imbracate in expresii mai fine decat matasea.
Din intelepciunea lui Allah face parte faptul ca a randuit profetilor dusmani si minciunii sprijinitori care ii cheama pe oameni spre ea, pentru ca robii sa fie incercati si sa se deosebeasca cel sincer de cel mincinos, cel intelept de cel nestiutor si cel cu vedere launtrica de cel orb.
O alta latura a intelepciunii Sale este ca aceasta aduce lamurirea si vadirea adevarului. Cand minciuna se ridica impotriva adevarului, se lupta cu el si i se impotriveste, dovezile adevarului si marturiile temeiniciei sale se arata limpede, iar stricaciunea si nimicnicia minciunii devin vadite. Acesta este unul dintre cele mai mari scopuri pentru care oamenii se intrec.