At-Tur · 52:21–28

Versetele 21 la 28

Desfatarea [locuitorilor] Paradisului ajunge la deplinatate si prin faptul ca Allah le alatura urmasii care i-au urmat in credinta. Acestia li s-au alaturat prin credinta parintilor lor, devenind astfel urmasi care ii urmeaza in credinta. Cu atat mai mult se intampla aceasta daca urmasii i-au urmat printr-o credinta proprie. Pe toti cei mentionati, Allah ii ridica la treptele parintilor lor in Paradis, chiar daca ei nu au ajuns la acele trepte, ca rasplata pentru parintii lor si ca sporire a rasplatii acestora. Totodata, Allah nu le scade parintilor nimic din rasplata faptelor lor.

Cineva ar putea crede ca, in acelasi fel, Allah le alatura si locuitorilor Focului urmasii lor. De aceea, El a aratat ca randuiala celor doua salasuri nu este aceeasi. Focul este salasul dreptatii, iar dreptatea Lui Preainaltul cere ca nimeni sa nu fie pedepsit decat pentru un pacat. De aceea a spus: „Fiecare om este zalog pentru ceea ce a agonisit”, adica este tinut in schimbul faptelor sale. Astfel, niciun suflet nu poarta povara altuia si nimeni nu este facut sa poarte pacatul altcuiva. Aceasta este o precizare intercalata, printre ale carei foloase se afla inlaturarea neintelegerii mentionate.⁵⁶

Cuvintele Sale „Le vom darui din belsug” inseamna: le vom da locuitorilor Paradisului din harul Nostru cuprinzator si din inzestrarea Noastra imbelsugata „fructe”, precum struguri, rodii, mere si felurite alte fructe delicioase, in plus fata de hrana lor de baza, „si carne, din ceea ce vor pofti”: tot ceea ce cer si isi doresc sufletele lor, carne de pasari si de alte feluri.

„Isi vor trece unii altora acolo o cupa”: cupele cu nectar si vin vor circula printre ei si si le vor da unii altora, iar baieti vesnic tineri vor umbla in jurul lor cu pahare si ulcioare. „Care nu aduce nici vorba desarta, nici pacat”: in Paradis nu se afla vorbire desarta, lipsita de folos, si nici vorbire care sa cuprinda pacat si neascultare. Cand aceste doua lucruri sunt inlaturate, ramane al treilea: cuvintele lor sunt pline de pace, bune, curate, inveselesc sufletele si bucura inimile. Ei se bucura de cea mai frumoasa tovarasie si de cele mai placute intruniri, iar de la Domnul lor nu aud decat ceea ce le bucura ochii si arata multumirea Sa fata de ei si iubirea Sa pentru ei.

„In jurul lor vor umbla tineri slujitori ai lor”, adica slujitori tineri, „asemenea unor perle imprastiate”, datorita frumusetii si stralucirii lor. Ei umbla in jurul lor, slujindu-i si indeplinindu-le treburile. Aceasta arata cat de multa si de intinsa este desfatarea lor si cat de deplina le este tihna.⁵⁷

„Si se vor indrepta unii spre altii, intrebandu-se” despre lucrurile si imprejurarile vietii lumesti.

„Vor spune”, explicand ceea ce i-a adus la bucuria si fericirea in care se afla: „Mai inainte”, in viata lumeasca, „cand eram printre familiile noastre, eram cuprinsi de teama”: eram tematori si nelinistiti, asa ca, de teama aceasta, am parasit pacatele si ne-am indreptat lipsurile.

„Dar Allah ne-a daruit harul Sau”, indrumandu-ne si ajutandu-ne sa reusim, „si ne-a ferit de pedeapsa arsitei mistuitoare”, adica de pedeapsa fierbinte, cu o caldura cumplita.

„Noi Il chemam si mai inainte”, cerandu-I sa ne fereasca de pedeapsa arsitei mistuitoare si sa ne duca la desfatare. Aceasta cuprinde chemarea prin adorare si chemarea prin cerere: ne apropiam neincetat de El prin felurite acte de adorare si Il chemam in toate momentele. „Cu adevarat, El este Cel Binefacator, Indurator!” Din binefacerea Lui [fata de noi] si din indurarea Lui fata de noi, El ne-a daruit multumirea Sa si Paradisul si ne-a ferit de mania Sa si de Foc.