Al-Ma'idah · 5:51–53

Versetele 51 la 53

Dupa ce a descris starea iudeilor si a crestinilor si insusirile lor urate, Allah le porunceste robilor Sai credinciosi sa nu-i ia drept aliati. Ei sunt aliati unii altora, se sprijina si sunt uniti impotriva celorlalti. Nu-i luati drept aliati, caci ei sunt in realitate dusmani si nu le pasa de raul care va loveste; ba chiar nu cruta nicio stradanie ca sa va rataceasca.

Nimeni nu-i ia drept aliati decat cel care este asemenea lor. De aceea, Allah spune: „Iar acela dintre voi care ii ia drept aliati este dintre ei”, fiindca alianta deplina cu ei cere intrarea in religia lor, iar o alianta mai mica poate conduce la una mai mare. Omul se apropie treptat de ei pana devine dintre ei.

„Cu adevarat, Allah nu calauzeste oamenii nedrepti”, adica pe cei pentru care nedreptatea a devenit o insusire si o fire. Chiar daca li s-ar aduce toate semnele, nu le-ar urma.

Dupa ce le-a poruncit credinciosilor sa nu-i ia drept aliati, Allah a aratat ca intre cei care pretind credinta se afla un grup care ii ia pe dusmani drept aliati. „Ii vezi pe cei in ale caror inimi este boala”, precum indoiala, ipocrizia si slabiciunea credintei, „grabindu-se spre ei”. Ei spun: ii luam acum drept aliati fiindca s-ar putea sa avem nevoie de ei. „Ne temem sa nu ne loveasca o schimbare a sortii”: daca lucrurile se intorc in favoarea iudeilor si a crestinilor, iar noi avem deja legaturi bune cu ei, ne vor rasplati. Acesta este gandul lor rau despre Islam.

Allah le raspunde: „Poate ca Allah va aduce biruinta”, dand Islamului izbanda asupra iudeilor si crestinilor, astfel incat musulmanii ii vor infrange, „sau o alta hotarare de la El”, prin care ipocritii vor deznadajdui ca necredinciosii, iudei sau altii, ar putea birui. „Iar ei vor ajunge sa regrete ceea ce ascundeau in sufletele lor”: vor regreta ceea ce au facut si raul pe care si l-au pricinuit fara sa dobandeasca vreun folos. Biruinta daruita de Allah Islamului si musulmanilor s-a implinit, necredinta si necredinciosii au fost umiliti, iar ei au fost umpluti de regret si tristete intr-o masura cunoscuta numai de Allah.

„Iar cei care cred vor spune”, mirandu-se de starea celor cu boala in inimi: „Acestia sunt cei care jurau pe Allah cu cele mai tari juraminte ca sunt impreuna cu voi?” Ei jurau cu tarie si se straduiau sa va incredinteze ca sunt credinciosi alaturi de voi, cu tot ceea ce aceasta implica din sprijin, iubire si prietenie. Insa ceea ce ascundeau s-a aratat, iar uneltirea si planurile lor impotriva Islamului si a oamenilor lui s-au risipit. „Faptele lor au pierit” in aceasta lume „si au ajuns dintre cei pierzatori”: nu si-au atins scopul si nu vor scapa de nenorocire si pedeapsa.