Al-Ma'idah · 5:101–102

Versetele 101 la 102

Allah le interzice robilor Sai credinciosi sa intrebe despre lucruri care, daca le-ar deveni cunoscute, i-ar intrista si le-ar face rau. Astfel, unii musulmani l-au intrebat pe Trimisul lui Allah, pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa, despre tatii lor si despre starea lor in Paradis sau in Foc, desi raspunsul, daca le-ar fi fost aratat, nu le-ar fi adus folos.²

Aici intra si intrebarile despre lucruri care nu s-au intamplat, intrebarile care pot aduce in Lege restrictii ce ar ingreuna Ummah si intrebarile despre ceea ce nu-l priveste pe om. Acestea si cele asemanatoare sunt oprite. In schimb, intrebarea care nu duce la astfel de urmari este poruncita, dupa cum Allah a spus: „Intrebati-i pe cei care cunosc, daca voi nu stiti.”

„Daca intrebati despre ele cand Coranul este revelat, ele va vor fi aratate”, adica daca intrebarea este pusa la timpul potrivit, cand revelatia coboara, cu privire la sensul unui verset neclar sau la felul in care se aplica o hotarare, ea va fi lamurita. Altfel, taceti cu privire la ceea ce Allah a lasat nespus.

„Allah le-a trecut cu vederea”, adica a tacut asupra lor din mila fata de robii Sai si pentru a nu-i impovara. Tot ceea ce Allah a lasat nespus este ingaduit si trecut cu vederea. „Allah este Atoateiertator, Bland”: iertarea este un atribut statornic al Lui, iar blandetea si bunatatea Lui sunt cunoscute. Cereti-I iertarea, bunatatea, mila si multumirea.

„Unii oameni dinaintea voastra au intrebat despre ele”, adica au pus astfel de intrebari din incapatanare, nu pentru calauzire. Cand raspunsul le-a fost aratat, „au ajuns sa le respinga”. Profetul, pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa, a spus: „Ceea ce va interzic, evitati, iar ceea ce va poruncesc, impliniti pe cat puteti. Cei dinaintea voastra au pierit din pricina multelor lor intrebari si a impotrivirii fata de profetii lor.³”