Al-Hujurat · 49:4–5

Versetele 4 la 5

Aceste versete nobile au fost pogorate cu privire la oameni dintre beduinii pe care Allah i-a descris prin asprime si prin faptul ca sunt mai predispusi sa nu cunoasca limitele a ceea ce Allah i-a pogorat Trimisului Sau. Ei au venit intr-o delegatie la Trimisul lui Allah, binecuvantarea si pacea lui Allah fie asupra lui, si l-au gasit in casa lui, in incaperile sotiilor sale. Nu au rabdat si nu au avut buna-cuviinta sa astepte pana cand el ar fi iesit, ci l-au strigat: „O, Muhammad! O, Muhammad!”, adica: „Iesi la noi!”³⁶

Allah i-a mustrat pentru lipsa lor de pricepere, fiindca ei nu au inteles porunca lui Allah privind buna-cuviinta fata de Trimisul Sau si respectarea lui. Folosirea bunei-cuviinte tine de ratiune, iar buna-cuviinta robului este semnul mintii sale si dovada ca Allah voieste binele pentru el. De aceea Allah spune: „Daca ar fi rabdat pana cand ai fi iesit la ei, ar fi fost mai bine pentru ei.”

„Allah este Atoateiertator, Indurator”, adica iarta pacatele si lipsurile de buna-cuviinta care vin din partea robilor Sai si este milostiv fata de ei, deoarece nu Se grabeste sa-i pedepseasca pentru pacatele lor.