Al-Ahqaf · 46:7–10

Versetele 7 la 10

Atunci cand versetele limpezi ale lui Allah le sunt recitate necredinciosilor in asa fel incat indoiala nu mai este cu putinta, aceasta nu le foloseste, ci doar statorniceste dovada impotriva lor. Ei spun, nascocind despre Adevar dupa ce a venit la ei: „Aceasta este o vrajitorie vadita”, adica o vrajitorie limpede, asupra careia nu exista indoiala.

Aceasta inseamna rasturnarea faptelor, insa nu este inselat prin ea decat cel slab la minte. Deosebirea dintre Adevarul adus de Trimis si vrajitorie este mai mare decat distanta dintre cer si pamant.

Cum ar putea fi asemanat Adevarul, care s-a inaltat mai presus de sferele ceresti si a carui lumina intrece lumina soarelui, sprijinit de dovezile din univers si din suflete si recunoscut si primit cu supunere de oamenii cu vedere launtrica si minte coapta, cu falsul vrajitoriei, care nu vine decat de la un nedrept ratacit, rau la inima si rau in fapte? Vrajitoria i se potriveste unui asemenea om si este pe masura starii lui. Nu este aceasta decat o inselatorie?

„Sau spun ei: El l-a nascocit?”, adica Muhammad, binecuvantarea si pacea lui Allah fie asupra lui, a nascocit acest Coran si el nu este de la Allah? „Spune” catre ei: „Daca l-am nascocit”, Allah are putere asupra mea, cunoaste ceea ce spuneti despre el; de ce nu m-a pedepsit pentru nascocirea pe care mi-o atribuiti?

Daca Allah ar voi sa-mi faca rau sau sa aiba Milostivire fata de mine, voi nu puteti face nimic pentru mine impotriva Lui. „El este de ajuns ca Martor intre mine si voi.” Daca as fi mintit asupra Lui, m-ar fi apucat de mana dreapta si m-ar fi pedepsit cu o pedeapsa vazuta de toti, caci aceasta ar fi cea mai rea nascocire, daca as pune cu adevarat asupra Lui o minciuna.

Apoi, in pofida incapatanarii si a impotrivirii lor fata de Adevar, Allah ii cheama la cainta: „Si El este Atoateiertatorul, Induratorul”. Asadar caiti-va si parasiti ceea ce faceti; El va va ierta pacatele, va avea Milostivire fata de voi, va va calauzi la tot binele si va va darui o rasplata mare.

„Spune: Eu nu sunt primul dintre Trimisi”, adica nu sunt primul Trimis venit la voi, ca voi sa socotiti neobisnuita Trimiterea mea si stranie chemarea mea. Au fost inaintea mea Trimisi si Profeti a caror chemare a fost asemenea chemarii mele; atunci de ce va impotriviti Mesajului meu?

„Si nu stiu ce se va face cu mine ori cu voi.” Sunt doar un om si nu stapanesc nimic; Allah este Cel care ma carmuieste pe mine si va carmuieste pe voi si El va judeca intre noi. Nu aduc nimic de la mine. „Eu nu urmez decat ceea ce imi este revelat si nu sunt decat un prevenitor limpede.” Daca primiti Mesajul meu si raspundeti chemarii mele, acesta este binele vostru in aceasta lume si in Viata de Apoi; iar daca il respingeti, socoteala voastra este la Allah. Eu v-am avertizat, iar cel care a avertizat si-a implinit indatorirea si nu mai poate fi invinuit.

„Spune: Spuneti-mi: daca el este de la Allah, iar voi nu credeti in el, desi un martor dintre Fiii lui Israil a marturisit despre unul asemenea lui, a crezut, iar voi v-ati purtat cu trufie?” Adica spuneti-mi: daca acest Coran este de la Allah, iar cei calauziti dintre oamenii Cartii marturisesc adevarul lui, avand stiinta prin care il recunosc, cred in el si sunt calauziti, astfel incat vestirile Profetilor si ale urmasilor lor alesi se confirma unele pe altele, iar voi, cei nestiutori si nechibzuiti, va purtati cu trufie fata de urmarea lui, poate fi aceasta altceva decat cea mai mare nedreptate si cea mai rea necredinta?

„Cu adevarat, Allah nu calauzeste neamul celor nedrepti.” Din nedreptate face parte trufia fata de urmarea Adevarului dupa ce el a ajuns la indemana.