Az-Zukhruf · 43:66–73

Versetele 66 la 73

Allah Preainaltul spune: ce asteapta necredinciosii? Oare asteapta altceva decat „ca Ceasul sa vina asupra lor pe neasteptate, fara ca ei sa-si dea seama”? Cand va veni, sa nu intrebi despre starea celor care nu au crezut in el si si-au batut joc de cel care le-a adus vestea lui.

„Prietenii apropiati vor fi, in Ziua aceea”, adica in Ziua Invierii, „dusmani unii altora”, fiindca legatura lor se intemeia pe necredinta si neascultare fata de Allah. Prietenia apropiata si iubirea lor din aceasta lume nu erau pentru Allah, astfel ca in Ziua Invierii prietenia lor se va preface in dusmanie, „afara de cei evlaviosi”, care s-au ferit de asociere si de pacate. Prietenia acestora va ramane si va continua, fiindca Cel pentru care s-au iubit este Vesnic.

Apoi Allah pomeneste rasplata celor evlaviosi. In Ziua Invierii, El ii va chema prin ceea ce le va bucura inimile si va indeparta toate relele si neplacerile, spunand: „O, robi ai Mei! Astazi nu va fi teama asupra voastra si nici nu va veti mahni.” Nu va va fi teama de ceea ce asteptati sa se intample in viitor si nu va veti mahni pentru ceea ce a trecut. Cand frica si mahnirea cu privire la viitor si trecut sunt inlaturate, ceea ce omul iubeste si cauta este implinit.

„Voi, cei care ati crezut in versetele Noastre si ati fost musulmani”, adica ei sunt descrisi prin credinta in versetele lui Allah. Aceasta cuprinde confirmarea lor prin ceea fara de care confirmarea nu poate fi desavarsita: cunoasterea sensurilor lor si lucrarea potrivit celor pe care ele le arata. „Si ati fost musulmani”, adica v-ati supus lui Allah in toate treburile voastre si ati unit astfel faptele drepte launtrice cu cele vazute.

„Intrati in Paradis”, care este salasul vesniciei, „voi si sotiile voastre”, adica cei care au savarsit aceleasi fapte ca voi. Cuvantul tradus prin „sotiile voastre” ii cuprinde pe toti insotitorii: sotiile, copiii, prietenii si altii. „Bucurandu-va”, adica veti fi inveseliti si cinstiti, fiindca veti primi de la Domnul vostru binecuvantari, lucruri bune, fericire, bucurie si placeri ce nu pot fi descrise.

„Vor fi purtate printre ei tipsii de aur si cupe”, adica slujitorii lor, tinerii vesnici, vor umbla printre ei cu mancarea asezata in cele mai frumoase si mai pretioase vase, tipsiile de aur, si cu bautura in cele mai gingase vase, cupele fara toarte. Acestea sunt din argint, de o limpezime mai mare decat a sticlei.

„Iar acolo”, adica in Paradis, „se va afla tot ceea ce poftesc sufletele si incanta ochii”. Aceasta expresie cuprinzatoare include toate soiurile de desfatare, bucurie, odihna si fericire: tot ceea ce sufletele doresc dintre mancaruri, bauturi, vesminte si sotii si tot ceea ce incanta ochii dintre privelisti frumoase, copaci imbelsugati, viata in tihna si belsug si cladiri impodobite. Toate acestea se afla acolo, pregatite pentru oamenii Paradisului in chip desavarsit. Allah Preainaltul spune in alta parte: „Acolo vor avea fructe si tot ceea ce vor cere.”

„Si veti ramane acolo vesnic.” Aceasta este desavarsirea fericirii oamenilor Paradisului: viata vesnica in el si continuarea, ba chiar sporirea binecuvantarilor sale, care nu vor inceta niciodata.

„Acesta este Paradisul” descris prin cele mai desavarsite insusiri, „pe care l-ati mostenit pentru ceea ce ati savarsit”, adica Allah va face sa-l mosteniti datorita faptelor voastre. Prin Harul Sau, El l-a facut rasplata pentru acele fapte si l-a umplut cu Milostivire imbelsugata.

„In el veti avea fructe imbelsugate”, asemenea cuvintelor lui Allah: „In amandoua vor fi cate doua soiuri din fiecare fruct”, „din care veti manca”, adica veti putea manca orice veti alege dintre acele fructe gustoase.