Ash-Shuraa · 42:10–12

Versetele 10 la 12

„Orice lucru in care va deosebiti”, dintre temeliile si ramurile religiei voastre asupra carora nu sunteti de acord, „judecata lui Ii apartine lui Allah”: el trebuie trimis la Cartea Sa si la Sunnah Trimisului Sau. Ceea ce hotarasc ele este adevarul, iar ceea ce le contrazice este fals. „Acesta este Allah, Domnul meu”: dupa cum El este Domnul, Creatorul, Daruitorul mijloacelor de trai si Carmuitorul, tot El este Judecatorul care judeca intre robii Sai prin Legea Sa in toate lucrurile lor.

Acest verset arata ca acordul comunitatii este o dovada hotaratoare. Allah nu ne-a poruncit sa trimitem la El decat lucrurile in care ne deosebim; pentru ceea ce comunitatea a acceptat prin consens este suficient consensul ei, fiindca intreaga comunitate este pazita de a se uni asupra ratacirii. Consensul ei trebuie sa fie in acord cu Cartea lui Allah si Sunnah Trimisului Sau.

„In El imi pun increderea”, adica ma bizui cu inima mea pe El pentru dobandirea folosului si indepartarea vatamarii si ma incred in ajutorul Sau. „Si la El ma intorc”, adica ma indrept catre El cu inima si cu trupul meu, in ascultare si adorare. Allah uneste adesea aceste doua temelii - increderea in El si intoarcerea la El - fiindca prin ele impreuna se dobandeste desavarsirea, iar lipsa uneia dintre ele o impiedica. Allah a spus: „Numai pe Tine Te adoram si numai de la Tine cerem ajutor”, si: „Adora-L si pune-ti increderea in El.”

El este „Creatorul cerurilor si al pamantului”, Cel care le-a creat prin Puterea, Vointa si Intelepciunea Sa. „El v-a facut sotii dintre voi insiva”, ca sa gasiti liniste langa ele, sa aveti urmasi si sa dobanditi celelalte foloase. „Si a facut perechi dintre vite”, masculi si femele dintre toate felurile lor, pentru ca ele sa ramana, sa se inmulteasca si sa va aduca multe foloase. De aceea, El a folosit prepozitia araba „lam”, care exprima scopul: a facut aceasta pentru voi si drept binecuvantare asupra voastra. Iar cuvintele „Astfel va inmulteste” inseamna ca va inmulteste pe voi si vitele voastre prin faptul ca v-a daruit sotii dintre voi insiva si a facut perechi dintre vite.

„Nimic nu este asemenea Lui.” Nimic dintre fapturile Sale nu-I este asemenea: nici in Esenta Sa, nici in Numele Sale, nici in Atributele Sale si nici in Faptele Sale. Toate Numele Sale sunt cele mai frumoase, Atributele Sale sunt Atribute de desavarsire si maretie, iar prin Faptele Sale a creat fapturi uriase fara niciun asociat. Nimic nu-I este asemenea, fiindca numai El detine desavarsirea in toate privintele.

„Iar El este Cel care Aude Totul”, toate glasurile, oricat de diferite ar fi limbile si nevoile, „Cel care Vede Totul”: vede mersul furnicii negre pe piatra neteda in noaptea intunecoasa si vede hrana care trece prin madularele vietuitoarelor foarte mici si apa care curge prin ramurile subtiri. Acest verset si altele asemenea lui sunt dovada pentru calea Ahl as-Sunnah wal-Jama'ah: afirmarea Atributelor lui Allah si negarea asemanarii Sale cu fapturile. El respinge atat pe cei care Il aseamana cu fapturile prin cuvintele „Nimic nu este asemenea Lui”, cat si pe cei care Ii neaga Atributele prin cuvintele „iar El este Cel care Aude Totul, Cel care Vede Totul”.

„Lui Ii apartin cheile cerurilor si ale pamantului”, adica Ii apartine stapanirea lor si in Mana Sa se afla cheile Indurarii, ale mijloacelor de trai si ale binecuvantarilor vazute si ascunse. Toate fapturile au nevoie de Allah pentru a dobandi foloasele si pentru a indeparta vatamarile in toate starile lor. Nimeni nu stapaneste nimic. Allah este Cel care daruieste si opreste, aduce vatamarea si folosul. Orice binecuvantare pe care o au robii vine numai de la El si nimeni nu indeparteaza raul in afara Lui. „Indurarea pe care Allah o deschide oamenilor nu o poate opri nimeni, iar ceea ce El opreste nu poate trimite nimeni dupa El.”

„El daruieste cu belsug mijloace de trai cui voieste” si ofera feluritele forme ale acestora in masura mare, „si le masoara”, adica le restrange cui voieste, astfel incat acesta sa primeasca numai cat ii este de ajuns si sa nu primeasca mai mult. Toate acestea urmeaza Stiinta si Intelepciunea Sa. „Cu adevarat, El cunoaste toate lucrurile”: cunoaste starile robilor Sai si ii daruieste fiecaruia ceea ce se potriveste cu Intelepciunea si Vointa Sa.