Ghafir · 40:7–9

Versetele 7 la 9

Allah vesteste despre Desavarsirea Bunatatii Sale fata de robii credinciosi si despre mijloacele fericirii lor pe care le-a randuit dincolo de puterile lor: cererea de iertare pentru ei facuta de ingerii apropiati si rugaciunea acestora pentru binele religiei lor si al Vietii lor de Apoi. El vesteste si despre cinstea purtatorilor Tronului si a celor din jurul lui, despre apropierea lor de Domnul lor, despre multa lor adorare si despre grija lor sincera fata de robii lui Allah, deoarece stiu ca Allah iubeste aceasta.

„Cei care poarta Tronul”, Tronul Celui Milostiv, care este acoperisul fapturilor, cea mai mare, mai intinsa si mai frumoasa dintre creaturi si cea mai apropiata de Allah; el cuprinde cerurile, pamantul si Kursi. Allah i-a insarcinat pe acesti ingeri sa-I poarte Tronul cel maret; fara indoiala, ei sunt dintre cei mai mari, mai puternici si mai de seama ingeri.⁶³

Faptul ca Allah i-a ales sa-I poarte Tronul, i-a amintit inaintea celorlalti si i-a apropiat de El arata ca ei sunt cei mai nobili ingeri. Allah spune: „In Ziua aceea, opt vor purta deasupra lor Tronul Domnului tau.” „Si cei din jurul lui”, dintre ingerii apropiati prin rang si virtute, „Il preamaresc si Il lauda pe Domnul lor”. Astfel, ei sunt laudati pentru multele lor acte de adorare, mai ales pentru preamarirea si lauda aduse lui Allah. Toate celelalte acte de adorare intra in preamarirea si laudarea lui Allah, deoarece prin ele El este recunoscut ca Singurul caruia I se cuvin adorarea si lauda. Lauda adusa lui Allah este ea insasi adorare. Si cuvintele robului: „Slava lui Allah si lauda Lui!” intra in aceasta si fac parte dintre actele de adorare.

„Si cer iertare pentru cei care cred.” Acesta este unul dintre multele foloase si virtuti ale credintei: ingerii, care nu au pacate, cer iertare pentru credinciosi. Prin insasi credinta sa, credinciosul dobandeste aceasta binecuvantare mareata.

Iertarea implica lucruri fara de care nu este deplina, contrar ideii care le vine multora in minte, ca a o cere inseamna doar a cere stergerea pacatelor. De aceea Allah arata cum se roaga ingerii pentru iertarea credinciosilor, mentionand cele fara de care aceasta nu este deplina: „Domnul nostru, Tu cuprinzi toate lucrurile prin Indurare si Cunoastere.” Cunoasterea Ta cuprinde toate lucrurile; nimic nu-Ti este ascuns, nici macar cat greutatea unui fir de praf in ceruri sau pe pamant, mai mic sau mai mare. Indurarea Ta cuprinde toate lucrurile; lumile de sus si de jos sunt pline de Indurarea lui Allah, care le cuprinde si se intinde pana unde s-a intins faptura Sa.

„Iarta-i pe cei care se caiesc” de asociere si pacate „si urmeaza Calea Ta”, urmandu-i pe Trimisii Tai, afirmand unicitatea Ta si ascultandu-Te, „si pazeste-i de pedeapsa Iadului”, de pedeapsa insasi si de pricinile care duc la ea.

„Domnul nostru, fa-i sa intre in Gradinile Edenului pe care li le-ai fagaduit” prin cuvintele Trimisilor Tai, „impreuna cu cei drepti dintre parintii, sotii si urmasii lor”. Prin „cei drepti” se inteleg cei care au credinta si savarsesc fapte drepte. Cuvantul tradus prin „sotii” cuprinde sotiile, sotii, tovarasii si insotitorii lor. „Tu esti Atotputernicul”, Cel care supune toate lucrurile; prin Puterea Ta le ierti pacatele, indepartezi greutatile si le daruiesti tot binele. Tu esti „Inteleptul”, Cel care pune fiecare lucru la locul potrivit. Ei nu cer ceva contrar Intelepciunii Tale; dimpotriva, din Intelepciunea si Harul Tau, asa cum ai vestit prin Trimisii Tai, face parte iertarea credinciosilor.

„Pazeste-i de rele”, de faptele rele si de urmarea lor, fiindca acestea il intristeaza pe cel care le-a savarsit. „Pe cel pe care il pazesti de rele in Ziua aceea”, in Ziua Invierii, „l-ai acoperit cu Indurarea Ta”, caci Indurarea Ta continua sa-i cuprinda pe robi si nu este impiedicata decat de pacatele si faptele lor rele. Pe cel pe care il pazesti de rele il calauzesti spre bine si spre rasplata sa buna. „Aceasta”, adica indepartarea raului de care se tem prin pazirea de rele si dobandirea binelui dorit prin primirea Indurarii, „este izbanda mareata”, cu care nu se poate asemana nicio alta izbanda si decat care nu exista nimic mai bun pentru care oamenii sa se intreaca.

Aceasta rugaciune a ingerilor cuprinde cunoasterea lor deplina despre Domnul lor, apropierea de El prin Numele Sale frumoase, prin care El iubeste ca robii sa se apropie de El, si alegerea cuvintelor potrivite cu ceea ce cer. Fiindca cer dobandirea indurarii si indepartarea urmelor rele provenite din lipsurile oamenilor si pacatele lor, lucruri pe care Allah le cunoaste deplin, ei cauta apropierea de El prin Numele Sale: Induratorul si Atotstiutorul.

Din buna lor purtare desavarsita fata de Allah face parte faptul ca recunosc Stapanirea Sa generala si cea speciala. Ei recunosc ca nu au in mana nimic, iar rugaciunea lor vine de la fapturi care, prin insasi natura lor, au nevoie de El in toate privintele, care nu au nimic cu care sa se mandreasca inaintea Lui. Totul este numai din Harul, Generozitatea si Bunatatea lui Allah.

Din buna lor purtare face parte si acordul deplin cu Domnul lor: iubesc faptele pe care El le iubeste, adica actele de adorare pe care ingerii le savarsesc cu straduinta celor care iubesc, si ii iubesc pe cei pe care Allah ii iubeste dintre credinciosi. Allah ii uraste pe toti cei carora le revin obligatiile religioase, cu exceptia credinciosilor dintre ei. De aceea se roaga pentru ei si cauta indreptarea starii lor. Rugaciunea pentru o persoana este una dintre cele mai limpezi dovezi ale iubirii, caci omul nu se roaga decat pentru cel pe care il iubeste.

Felul in care Allah a explicat si a dezvoltat rugaciunea lor, dupa cuvintele „cer iertare pentru cei care cred”, cuprinde o indrumare subtila despre modul de a cugeta la Cartea Sa. Cel care cugeta nu trebuie sa se limiteze la sensul izolat al cuvantului, ci sa-i patrunda intelesul; cand l-a inteles corect, sa priveasca prin mintea sa la lucrul acela, la caile care duc la el, la ceea ce este necesar pentru implinirea lui si la lucrurile de care depinde. El trebuie sa fie sigur ca Allah le-a voit, asa cum este sigur ca a voit intelesul direct aratat de cuvant.

Doua lucruri il fac sigur ca Allah a voit aceste intelesuri. Primul: cunoasterea si certitudinea ca ele sunt urmari ale sensului si lucruri de care acesta depinde. Al doilea: cunoasterea faptului ca Allah stie toate lucrurile, ca le-a poruncit robilor Sai sa cugete si sa reflecteze asupra Cartii Sale si ca El stie toate consecintele acestor intelesuri. El a vestit ca aceasta Carte este calauzire, lumina si lamurire a tuturor lucrurilor si ca este cuvantul cel mai elocvent si cel mai limpede. Prin aceasta, robul dobandeste o cunoastere mareata si mult bine, potrivit cu izbanda pe care Allah i-o daruieste.

In acest tafsir al nostru se afla multe exemple de acest fel, pe care Allah ni le-a daruit. Uneori, felul in care sunt desprinse din anumite versete nu ii este limpede celui care nu mediteaza asupra lor cu o judecata dreapta. Il rugam pe Allah Preainaltul sa ne deschida din comorile Indurarii Sale ceea ce va fi o pricina pentru indreptarea starii noastre si a musulmanilor. Nu avem alta cale decat sa ne punem nadejdea in Generozitatea Sa si sa cautam apropierea de El prin Binefacerea Sa, in care ne aflam in orice clipa si in orice moment. Ii cerem, din Harul Sau, sa ne pazeasca de raul sufletelor noastre, care impiedica si opreste ajungerea Indurarii Sale. El este Cel Generos, Daruitorul, care a daruit atat cauzele, cat si efectele lor.

Acest pasaj arata si ca cel apropiat de om, fie sot, copil sau insotitor, poate fi facut fericit prin apropierea sa, iar legatura dintre ei poate deveni pricina unui bine care ii vine dincolo de ceea ce a facut el insusi si de mijloacele folosite de el. Ingerii se roaga pentru credinciosi si pentru cei drepti dintre parintii, sotii si urmasii lor. Se poate spune ca este necesara dreapta lor purtare, potrivit cuvintelor „cei drepti”; atunci binele ar fi o urmare a faptelor lor. Allah stie cel mai bine.