An-Nisa · 4:47

Versetul 47

Allah Preainaltul le porunceste oamenilor Scripturii, dintre iudei si crestini, sa creada in Mesagerul Muhammad - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa - si in ceea ce Allah a pogorat asupra lui din Coranul cel maret, care are autoritate asupra Cartilor anterioare si le confirma. Aceste Carti vestisera venirea lui, iar cand ceea ce fusese vestit s-a implinit, aceasta a confirmat acea veste.

De asemenea, daca ei nu cred in acest Coran, inseamna ca nu cred nici in ceea ce se afla in propriile lor Carti, deoarece Cartile lui Allah se confirma si se armonizeaza unele cu altele. Pretentia de a crede in unele si de a nu crede in altele este, asadar, o pretentie falsa, care nu poate fi adevarata.

Cuvintele „Credeti in ceea ce am pogorat, confirmand ceea ce aveti deja” ii indeamna si le arata ca ei ar trebui sa fie cei dintai care se grabesc sa creada in Coran, datorita stiintei si Scripturii cu care Allah i-a binecuvantat. Acestea fac ca indatorirea lor sa fie mai mare decat a altora. De aceea El i-a amenintat pentru lipsa credintei: „inainte ca Noi sa stergem chipuri si sa le intoarcem spre spatele lor”.

Aceasta este o rasplata de acelasi fel cu faptele lor. Ei au parasit adevarul, au dat intaietate falsitatii si au rasturnat realitatile, socotind falsitatea adevar si adevarul falsitate. Ca rasplata de acelasi fel, chipurile lor vor fi sterse asa cum au sters ei adevarul si vor fi intoarse spre spatele lor, astfel incat chipurile sa ajunga la ceafa. Aceasta este cea mai urata pedeapsa.

„Ori sa-i blestemam asa cum i-am blestemat pe cei care au incalcat Sabatul”, adica sa-i indepartam de mila Sa si sa-i pedepsim prefacandu-i in maimute, asa cum li s-a intamplat fratilor lor care au incalcat Sabatul: „Le-am spus: «Fiti maimute dispretuite!»” (al-Baqarah, 2:65).

„Porunca lui Allah este intotdeauna implinita.” Aceasta este asemenea cuvintelor Sale: „Cand hotaraste un lucru, El nu face decat sa-i spuna: «Fii!», si el este” (Ya-Sin, 36:82).