An-Nisa · 4:43

Versetul 43

Allah le interzice robilor Sai credinciosi sa se apropie de rugaciune in stare de betie pana cand stiu ceea ce spun.

Aceasta cuprinde apropierea de locurile rugaciunii, precum moscheea, in care celui beat nu trebuie sa i se ingaduie sa intre, si cuprinde rugaciunea insasi. Omului beat nu-i este ingaduit sa se roage ori sa implineasca un act de adorare, fiindca mintea lui este tulburata si nu stie ceea ce spune.

De aceea Allah a aratat momentul din care un asemenea om se poate ruga, poruncindu-i sa amane pana cand stie ceea ce spune.

Acest verset a fost abrogat prin interzicerea deplina a bauturilor ametitoare. La inceput, acestea nu au fost interzise. Apoi Allah le-a dat robilor Sai un indiciu ca urmau sa fie interzise, spunand: „Ei te intreaba despre bauturile ametitoare si jocurile de noroc. Spune: In ele se afla un mare pacat si unele foloase pentru oameni, insa pacatul lor este mai mare decat folosul lor” (al-Baqarah, 2:219).

Dupa aceea a interzis starea de betie la apropierea de rugaciune, asa cum arata versetul de fata. In cele din urma, a interzis cu desavarsire bauturile ametitoare, in toate timpurile: „O, voi cei care credeti, bauturile ametitoare, jocurile de noroc, altarele de piatra si sagetile pentru ghicire sunt o necuratie dintre lucrarile lui Shaytan; feriti-va de ele” (al-Ma'idah, 5:90).

Interdictia este si mai puternica in timpul rugaciunii, fiindca betia impiedica atingerea scopului rugaciunii, care este sufletul si miezul ei: smerenia inimii si prezenta mintii. Bautura ametitoare tulbura mintea, il impiedica pe om sa-L pomeneasca pe Allah si nu-i ingaduie sa se concentreze in rugaciune.

Din sensul versetului se intelege si ca omul nu trebuie sa inceapa rugaciunea atunci cand somnolenta lui este atat de puternica incat nu mai stie ceea ce spune si face.

Versetul poate arata si ca acela care voieste sa se roage trebuie sa indeparteze lucrurile care ii distrag atentia, precum abtinerea de la urinare ori defecare atunci cand simte nevoia, dorinta de a manca si cele asemenea lor, asa cum este aratat in hadithurile autentice²⁶.

Apoi Allah a spus: „si nici cand sunteti in stare de janabah, in afara de cazul in care doar treceti”. Nu va apropiati de rugaciune cand va aflati in starea de necuratie majora care urmeaza legaturii intime, cu exceptia situatiei in care doar traversati moscheea, fara sa ramaneti in ea.

„Pana cand faceti ghusl.” Dupa spalarea rituala completa si indepartarea pricinii care va oprea de la rugaciune, va este ingaduit sa va apropiati de ea. Celui aflat in stare de janabah ii este ingaduit numai sa treaca prin moschee.

„Iar daca sunteti bolnavi ori in calatorie, daca unul dintre voi vine de la locul unde si-a facut nevoile ori ati avut atingere cu femeile si nu gasiti apa, cautati pamant curat si stergeti-va cu el fetele si mainile.”

Tayammumul, purificarea uscata, ii este ingaduit celui bolnav in mod general, fie ca apa exista, fie ca nu exista, atunci cand boala face folosirea apei grea ori vatamatoare.

Aceeasi hotarare se aplica in calatorie, fiindca atunci apa poate lipsi. Daca un calator nu are apa ori are numai atata cat ii trebuie pentru baut si pentru nevoi asemanatoare, ii este ingaduit sa faca tayammum.

Tot astfel, daca omul isi pierde wudu'ul prin urinare, defecare ori atingerea femeilor, ii este ingaduit sa faca tayammum atunci cand nu gaseste apa, fie ca se afla acasa, fie ca este in calatorie, dupa sensul general al versetului.

Pe scurt, Allah a ingaduit tayammumul in doua situatii: cand apa lipseste, fie acasa, fie in calatorie, si cand folosirea apei aduce o greutate din pricina bolii ori a unei stari asemanatoare.

Exegetii au avut pareri diferite cu privire la cuvintele „ati avut atingere cu femeile”. Oare ele inseamna legatura intima, caz in care versetul arata ca celui aflat in stare de janabah ii este ingaduit sa faca tayammum? Numeroase hadithuri autentice²⁷ sprijina aceasta interpretare.

Sau inseamna simpla atingere cu mana? In acest caz, ea se aplica atunci cand exista posibilitatea eliminarii de madhy, anume atingerea insotita de dorinta, iar versetul arata ca wudu'ul este anulat prin aceasta.

Juristii au folosit cuvintele „si nu gasiti apa” drept dovada ca omul este dator sa caute apa dupa intrarea timpului rugaciunii. Ei au spus: nu se poate afirma ca cineva nu a gasit apa daca nu a cautat-o; aceasta se poate spune numai dupa cautare.

Ei au folosit aceste cuvinte si drept dovada ca este ingaduita purificarea cu apa a carei stare a fost schimbata de o substanta curata; mai mult, omul este dator sa o foloseasca pentru purificare, fiindca ea intra sub denumirea de „apa” din cuvintele „si nu gasiti apa”. Alti invatati au obiectat ca aceasta nu mai este apa in sens neconditionat; insa obiectia lor este discutabila.

Versetul statorniceste aceasta mare randuiala cu care Allah a binecuvantat comunitatea: tayammumul. Invatatii sunt in unanimitate de acord asupra legitimitatii sale. Toata lauda Ii apartine lui Allah.

Tayammumul se face cu pamant curat. Aici intra tot ceea ce se afla la suprafata pamantului, fie ca are praf, fie ca nu. Este posibil ca expresia sa se refere numai la suprafata care are praf, fiindca Allah a spus: „stergeti-va cu el fetele si mainile”, iar cu ceea ce nu are praf nu se poate face stergerea ceruta.

„Stergeti-va cu el fetele si mainile.” Acestea sunt partile care se sterg la tayammum: intreaga fata si mainile pana la incheieturi, asa cum arata hadithurile autentice²⁸.

Este recomandat ca pamantul curat sa fie lovit o singura data cu palmele, dupa cum arata hadithul lui 'Ammar²⁹. Acelasi hadith arata ca tayammumul pentru janabah este asemenea celorlalte forme de tayammum: se sterg fata si mainile.

Folos

Sa se stie ca principiile medicinei se intemeiaza pe trei reguli: ocrotirea sanatatii impotriva lucrurilor vatamatoare, indepartarea substantelor vatamatoare din trup si ferirea de ele printr-un regim potrivit. Allah Preainaltul le-a aratat pe toate in Cartea Sa.

In privinta ocrotirii sanatatii impotriva lucrurilor vatamatoare, El a poruncit mancarea si bautul si a interzis excesul. I-a ingaduit calatorului si bolnavului sa nu posteasca, pentru a le ocroti sanatatea prin folosirea lucrurilor care mentin trupul intr-un echilibru potrivit si pentru a-l feri pe bolnav de ceea ce i-ar putea face rau.

In privinta indepartarii lucrurilor vatamatoare, Allah i-a ingaduit pelerinului aflat in ihram, care are o suferinta la pielea capului, sa-si rada parul de pe cap, pentru a indeparta aburii vatamatori retinuti sub el.

Aceasta atrage atentia asupra indepartarii lucrurilor si mai primejdioase, precum urina, materiile fecale, varsaturile, sperma, sangele si celelalte substante. Ibn al-Qayyim - Allah sa aiba mila de el³⁰ - a atras atentia asupra acestui fapt.

Versetul arata ca intreaga fata si ambele maini trebuie sterse si ca tayammumul este ingaduit chiar daca timpul rugaciunii nu este pe sfarsite. El arata si ca omului nu i se cere sa caute apa decat dupa aparitia pricinii care face purificarea necesara. Allah stie cel mai bine.

Apoi versetul se incheie cu cuvintele: „Cu adevarat, Allah este Cel care sterge pacatele, Atoateiertator.” El sterge greselile robilor Sai credinciosi si ii iarta din belsug. Le usureaza intr-atat poruncile Sale incat ascultarea nu le aduce o greutate care sa-i puna in stramtorare.

Din trecerea Sa cu vederea a greselilor si din iertarea Sa, El a avut mila de aceasta comunitate si a randuit purificarea cu pamant in locul apei atunci cand folosirea apei nu este cu putinta.

Din trecerea Sa cu vederea a greselilor si din iertarea Sa, El le-a deschis pacatosilor poarta caintei, i-a chemat sa se intoarca spre El si le-a fagaduit iertarea pacatelor.

Din trecerea Sa cu vederea a greselilor si din iertarea Sa, daca un credincios ar veni cu pacate cat intreg pamantul, apoi L-ar intalni fara sa-I fi alaturat nimic, Allah ar veni spre el cu o iertare la fel de mare.