An-Nisa · 4:153–161

Versetele 153 la 161

Aceasta cerere a oamenilor Cartii catre Mesagerul Muhammad - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa - izvoraste din incapatanare si din pretentii arbitrare. Ei si-au legat credinta ori tagaduirea de coborarea asupra lor, dintr-odata, a unei carti din cer, asa cum au fost coborate Tawrah si Injilul. Aceasta este culmea nedreptatii si ignorantei, fiindca Mesagerul nu are in mana nicio parte din porunca: toata porunca Ii apartine lui Allah, Cel Care trimite si coboara robilor Sai ceea ce voieste.

Cand Allah a pomenit propunerile politeistilor catre Muhammad, i-a poruncit sa spuna: „Marire Domnului meu! Oare sunt eu altceva decat un om trimis?” Simpla coborare a unei carti dintr-odata ori in parti nu este un criteriu de deosebire intre adevar si fals. Care Profetie a fost vreodata conditionata de o carte coborata dintr-odata? Dimpotriva, coborarea treptata a Coranului, potrivit imprejurarilor, arata maretia sa si grija lui Allah fata de cel caruia i-a fost coborat, asa cum spune: „Cei care nu cred spun: «De ce nu i-a fost coborat Coranul dintr-odata?» Asa l-am coborat ca sa-ti intarim prin el inima si l-am rostit treptat. Ei nu-ti aduc nicio pilda fara ca Noi sa-ti aducem adevarul si cea mai buna talmacire” [al-Furqan, 25:32-33].

Dupa pomenirea obiectiei lor neintemeiate, Allah arata ca ea nu este neobisnuita pentru purtarea lor, ci au savarsit lucruri si mai urate fata de Mesagerul in care pretind ca cred. I-au cerut lui Musa sa-L vada pe Allah in chip deschis, apoi au luat vitelul drept dumnezeu dupa ce vazusera semnele. S-au impotrivit randuielilor Cartii lor, Tawrah, pana cand Muntele a fost ridicat deasupra capetelor lor si au fost amenintati ca va cadea peste ei daca nu cred. Atunci au acceptat din constrangere.

Au refuzat si sa intre pe poarta cetatii asa cum li s-a poruncit, prosternandu-se si cerand iertare; s-au impotrivit prin cuvant si fapta. Unii dintre ei au incalcat Sabatul, iar Allah a trimis asupra lor pedeapsa cumplita. Dupa ce a luat de la ei legamantul solemn, l-au aruncat in urma lor, au tagaduit semnele lui Allah si i-au ucis fara drept pe Mesagerii Sai. Mai mult, au pretins ca l-au ucis si rastignit pe Mesia 'Isa, desi nu l-au ucis si nu l-au rastignit; un altul le-a fost facut asemanator, iar pe acela l-au ucis si l-au rastignit.

Ei au spus ca inimile lor sunt invelite si nu pricep ceea ce li se spune. Au abatut oamenii de la calea lui Allah, indepartandu-i de adevar. Au chemat la ratacirea si nelegiuirea lor, au luat castiguri neingaduite si camata, desi li se interzisese cu asprime. Nu este de mirare ca asemenea oameni ii cer lui Muhammad sa le coboare o carte din cer.

Aceasta este una dintre cele mai bune cai de a raspunde argumentului celui care se impotriveste pe nedrept. Cand ridica o obiectie falsa, care ii pricinueste lui si altora indoiala si prin care respinge adevarul, i se arata purtarea urata si cele mai grave fapte ale sale, ca sa se vada ca obiectia vine de la un om josnic si este de acelasi fel cu faptele lui rusinoase. Orice indoiala ridicata impotriva Profetiei lui Muhammad poate fi intoarsa, asemenea ori mai puternic, impotriva Profetiei celui in care pretind ca cred. Orice dovada prin care adeveresc Profetia aceluia exista la fel ori mai puternic pentru Profetia lui Muhammad. Fiindca scopul insirarii faptelor lor a fost statornicirea acestei dovezi, Allah nu le-a detaliat aici, ci a trimis la locurile in care sunt explicate potrivit contextului.

„Nu este niciunul dintre oamenii Cartii care sa nu creada in el inainte de moartea sa.” Pronumele din „moartea sa” poate privi fiecare om al Cartii. Potrivit acestui inteles, fiecare iudeu ori crestin va crede in 'Isa atunci cand moartea i se apropie si adevarul i se vadeste, insa credinta fortata nu-i va folosi. Versetul ii ameninta sa nu ramana in starea lor, caci vor regreta inaintea mortii; cum va fi atunci starea lor in Ziua adunarii?

Pronumele poate privi si moartea lui 'Isa. Atunci intelesul este ca fiecare om al Cartii va crede in Mesia inainte ca Mesia sa moara. Aceasta se va intampla aproape de Ceas, cand vor aparea semnele lui mari. Hadithurile autentice⁴³ despre coborarea lui 'Isa spre sfarsitul existentei acestei comunitati sunt numeroase: il va ucide pe Dajjal, va inlatura jizyah, iar oamenii Cartii vor crede in el impreuna cu dreptcredinciosii. In Ziua Invierii, 'Isa va fi martor impotriva lor, marturisind despre faptele lor si despre potrivirea ori nepotrivirea lor cu Legea lui Allah.

El va marturisi ca toate credintele si faptele care se impotrivesc Coranului si mesajului lui Muhammad sunt neadevarate. Stim aceasta din dreptatea si sinceritatea desavarsita a lui Mesia: el nu marturiseste decat adevarul. Ceea ce a adus Muhammad este adevar, iar ceea ce i se impotriveste este ratacire si fals.

Apoi Allah vesteste ca le-a interzis oamenilor Cartii multe dintre lucrurile bune care le fusesera ingaduite. Interdictia a fost pedeapsa pentru nedreptatea lor, pentru abaterea oamenilor de la calea lui Allah, impiedicarea lor de la calauzire si luarea cametei dupa ce li se interzisese. Ei i-au lipsit de dreptate pe cei nevoiasi cu care incheiau tranzactii. Allah i-a rasplatit cu ceva potrivit faptei: i-a lipsit de multe lucruri bune, altadata ingaduite. Lucrurile interzise acestei comunitati sunt insa interzise pentru a o feri de cele murdare, care vatama religia si viata lumeasca.