Comentariul pasajului
Versetele 148 si 149
Textul arab și traducerea din volum
۞ لَّا يُحِبُّ ٱللَّهُ ٱلْجَهْرَ بِٱلسُّوٓءِ مِنَ ٱلْقَوْلِ إِلَّا مَن ظُلِمَ ۚ وَكَانَ ٱللَّهُ سَمِيعًا عَلِيمًا ﴿١٤٨﴾
148. Allah nu iubeste rostirea in public a vorbelor rele, afara de cel care a fost nedreptatit. Allah este Atoateauzitor, Atotstiutor.
إِن تُبْدُوا۟ خَيْرًا أَوْ تُخْفُوهُ أَوْ تَعْفُوا۟ عَن سُوٓءٍ فَإِنَّ ٱللَّهَ كَانَ عَفُوًّا قَدِيرًا ﴿١٤٩﴾
149. Daca aratati un bine ori il ascundeti sau iertati un rau, cu adevarat, Allah este Cel care sterge pacatele, Atotputernic.
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
Allah vesteste ca nu iubeste rostirea deschisa a raului, adica o uraste, este manios pentru ea si pedepseste. Aceasta cuprinde toate cuvintele rele care il intristeaza ori il vatama pe cel caruia ii sunt adresate, precum insulta, defaimarea, ocara si altele. Toate sunt interzise si urate de Allah. Prin intelesul sau, versetul arata ca El iubeste cuvantul bun, precum pomenirea Sa si vorbirea blanda si placuta.
„Afara de cel care a fost nedreptatit”: celui nedreptatit ii este ingaduit sa-l cheme pe Allah impotriva celui care l-a nedreptatit, sa se planga de el si sa-i raspunda cu vorba rea celui care a rostit-o despre el, fara sa minta, fara sa depaseasca masura nedreptatii suferite si fara sa o indrepte asupra altcuiva. Totusi, iertarea si abtinerea de la a raspunde sunt mai bune, dupa cum spune Allah: „Iar cel care iarta si indreapta, rasplata lui este la Allah” [ash-Shura, 42:40].
Fiindca versetul priveste vorbirea rea, buna si ingaduita, Allah spune ca este Atoateauzitor. El va aude cuvintele, asa ca paziti-va sa rostiti ceea ce Il manie, ca nu cumva sa va pedepseasca; aceasta este si o incurajare la vorbirea buna. El este Atotstiutor: cunoaste intentia si pricina cuvintelor voastre.
„Daca aratati un bine ori il ascundeti” cuprinde orice bine prin cuvant ori fapta, vazut ori ascuns, obligatoriu ori recomandat. „Sau iertati un rau”, adica iertati pe cel care v-a vatamat in trup, avere ori cinste. Rasplata este de acelasi fel cu fapta: cel care iarta de dragul lui Allah va fi iertat de Allah, iar celui care face bine Allah ii va face bine. De aceea spune: „Allah este Cel care sterge pacatele, Atotputernic”. El iarta greselile si pacatele mari ale robilor, le acopera si le daruieste iertarea Sa deplina, izvorata din puterea Sa.
Versetul ne indruma sa intelegem sensurile Numelor si insusirilor lui Allah: creatia si porunca decurg din sensurile acestor Nume si insusiri. De aceea, hotararile Sale sunt explicate prin Numele Lui frumoase. Dupa pomenirea binelui si a iertarii raului, cunoasterea acestor Nume este de ajuns si nu mai este nevoie ca rasplata speciala sa fie numita.