Comentariul pasajului
Versetul 128
Textul arab și traducerea din volum
وَإِنِ ٱمْرَأَةٌ خَافَتْ مِنۢ بَعْلِهَا نُشُوزًا أَوْ إِعْرَاضًا فَلَا جُنَاحَ عَلَيْهِمَآ أَن يُصْلِحَا بَيْنَهُمَا صُلْحًا ۚ وَٱلصُّلْحُ خَيْرٌ ۗ وَأُحْضِرَتِ ٱلْأَنفُسُ ٱلشُّحَّ ۚ وَإِن تُحْسِنُوا۟ وَتَتَّقُوا۟ فَإِنَّ ٱللَّهَ كَانَ بِمَا تَعْمَلُونَ خَبِيرًا ﴿١٢٨﴾
128. Daca o femeie se teme de purtare rea ori indepartare din partea sotului ei, nu este niciun pacat asupra lor daca se impaca intre ei printr-o intelegere, caci impacarea este mai buna. Zgarcenia este mereu prezenta in suflete. Daca faceti bine si va temeti de Allah, cu adevarat, Allah este deplin Cunoscator a ceea ce faceti.
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
Daca o femeie se teme de purtarea rea a sotului ei, adica de faptul ca el o dispretuieste, nu o mai doreste si se indeparteaza de ea, in aceasta stare este mai bine sa se ajunga la impacare. Femeia poate renunta la unele dintre drepturile pe care Legea i le-a statornicit asupra sotului, pentru a ramane impreuna cu el. Poate accepta mai putin decat i se cuvine din intretinere, imbracaminte, locuinta ori partea ei de timp, renuntand la unele dintre drepturi. Isi poate darui ziua si noaptea sotului ori celeilalte sotii a lui.
Daca amandoi se invoiesc asupra acestui lucru, nu este niciun pacat si nicio vina asupra vreunuia dintre ei. Sotului ii este ingaduit sa ramana cu ea potrivit acelor conditii, iar aceasta este o solutie mai buna decat despartirea. De aceea Allah spune: „Impacarea este mai buna.” Din intelesul general al expresiei se intelege ca impacarea dintre doua persoane care au drepturi una asupra celeilalte sau care se afla intr-o disputa este mai buna decat insistenta fiecareia asupra drepturilor sale depline. Prin impacare se pastreaza armonia si se naste ingaduinta. Ea este permisa in toate lucrurile, afara de intelegerea care face ingaduit ceea ce este interzis ori interzice ceea ce este ingaduit; aceea nu este impacare, ci nedreptate.
Trebuie stiut ca nicio hotarare nu poate fi pusa in lucrare decat daca exista pricina care o cere si lipsesc piedicile. Asa este si aceasta hotarare importanta a impacarii. Allah a pomenit pricina ei aratand ca este mai buna, iar ceea ce este mai bun este cautat de orice om inzestrat cu minte. Mai mult, Allah a poruncit-o si a indemnat la ea, asa ca dreptcredinciosul trebuie sa fie si mai dornic sa o caute si sa o dobandeasca.
Piedica este pomenita in cuvintele: „Zgarcenia este mereu prezenta in suflete.” Sufletele sunt zidite cu o inclinare spre zgarcenie, care il face pe om sa sovaiasca in a da dreptul altuia si sa ceara cu staruinta dreptul sau. Fiind aceasta inclinarea lor fireasca, trebuie sa te straduiesti sa inlaturi insusirea rea si sa o inlocuiesti cu opusul ei: marinimia si ingaduinta. Aceasta inseamna sa dai ceea ce li se cuvine altora si sa fii multumit cu o parte din ceea ce ti se cuvine tie.
Cand omul este ajutat si calauzit sa dobandeasca aceasta insusire frumoasa, ii devine usor sa se impace cu cel aflat in disputa cu el, iar calea catre scop se netezeste. Dimpotriva, celui care nu se straduieste sa scoata zgarcenia din suflet ii este greu sa ajunga la invoiala si impacare, fiindca nu va fi multumit decat daca isi primeste toate drepturile si nu va fi dispus sa-i dea celuilalt toate drepturile. Daca si cealalta parte este asemenea lui, greutatea sporeste.
Apoi Allah spune: „Daca faceti bine si va temeti de Allah”, adica faceti bine in adorarea Creatorului, adorandu-L pe Domnul vostru ca si cum L-ati vedea, iar daca nu-L vedeti, El va vede; si faceti bine creaturilor in toate felurile, aducandu-le folos prin avere, stiinta, pozitie ori prin alte mijloace. Temeti-va de Allah implinind toate poruncile si ferindu-va de toate lucrurile interzise. Se mai poate intelege: faceti bine implinind ceea ce a fost poruncit si temeti-va de Allah, parasind ceea ce a fost interzis. „Allah este deplin Cunoscator a ceea ce faceti”: El cunoaste faptele voastre vazute si intentiile ascunse, le consemneaza si va va rasplati deplin pentru ele.