Fatir · 35:15–18

Versetele 15 la 18

Allah Preainaltul li Se adreseaza tuturor oamenilor, le vesteste starea si insusirea lor si le arata ca au nevoie de Allah in toate privintele. Au nevoie de El pentru a-i aduce la existenta: daca nu i-ar fi adus la existenta, nu ar fi existat. Au nevoie ca El sa-i inzestreze cu puteri, organe si madulare: daca nu i-ar fi inzestrat cu ele, nu ar fi fost pregatiti pentru nicio fapta. Au nevoie sa le daruiasca hrana, inzestrari si binefaceri vazute si ascunse: fara Harul Sau, Bunatatea Sa si inlesnirea lucrurilor de catre El, nu ar fi dobandit nimic din inzestrari si binefaceri. Au nevoie sa abata de la ei pedepsele, sa indeparteze neplacerile si sa inlature stramtorarile si greutatile: daca nu le-ar fi indepartat, nu le-ar fi risipit stramtorarea si nu le-ar fi inlaturat greutatea, neplacerile si greutatile ar fi staruit asupra lor.

Au nevoie de El pentru a-i creste si a-i ingriji prin toate felurile de grija si carmuire. Au nevoie de El pentru a-L adora, a-L iubi, a I se inchina si a-I inchina numai Lui adorarea: daca nu le-ar da izbanda in aceasta, ar pieri, iar sufletele, inimile si toate starile lor s-ar strica. Au nevoie de El pentru a-i invata ceea ce nu stiu si pentru a-i indruma spre ceea ce ii indreapta: daca nu i-ar invata, nu ar sti, iar daca nu le-ar da izbanda, nu s-ar indrepta. Ei au nevoie de El prin insasi fiinta lor, in orice sens si din orice punct de vedere, fie ca isi dau seama de unele feluri ale acestei nevoi, fie ca nu-si dau seama.

Insa acela dintre ei caruia i s-a dat izbanda este cel care nu inceteaza sa-si vada nevoia in orice imprejurare din treburile religiei si ale vietii sale lumesti, se roaga Lui cu smerenie si Ii cere sa nu-l lase in seama propriului suflet nici macar cat o clipire si sa-l ajute in toate treburile sale. El pastreaza neincetat acest inteles in minte. Un astfel de om este vrednic sa primeasca ajutorul deplin de la Domnul si Dumnezeul sau, Cel care este mai milostiv cu el decat mama cu pruncul ei.

„Iar Allah este Cel Lipsit de Nevoie, Vrednic de Lauda”: Lui Ii apartine deplina lipsa de nevoie, in toate privintele. El nu are nevoie de lucrurile de care au nevoie fapturile Sale si nici de vreun lucru de care acestea depind. Aceasta se datoreaza desavarsirii Atributelor Sale, care sunt toate Atribute de desavarsire si insusiri ale Maretiei. Din lipsa Sa de nevoie face parte si faptul ca El implineste nevoile fapturilor in aceasta lume si in Viata de Apoi. El este Vrednic de Lauda in Fiinta Sa si in Numele Sale, fiindca acestea sunt cele mai frumoase, in Atributele Sale, fiindca sunt cele mai inalte, si in Faptele Sale, fiindca sunt har, bunatate, dreptate, intelepciune si indurare, precum si in Poruncile si Interdictiile Sale. El este asadar Vrednic de Lauda pentru ceea ce Ii apartine si pentru ceea ce vine de la El.³¹ Este Vrednic de Lauda in lipsa Sa de nevoie si Lipsit de Nevoie in lauda Sa.

„Daca voieste, va face sa pieriti si aduce o creatie noua.” Este cu putinta ca intelesul sa fie: daca voieste, va face sa pieriti, o, oameni, si aduce alti oameni, mai ascultatori fata de Allah decat voi. Aceasta este o amenintare pentru ei cu pieirea si nimicirea si arata ca Voia Sa nu este neputincioasa sa faca aceasta. Este cu putinta si ca intelesul sa fie afirmarea invierii si ridicarii din morminte si faptul ca Voia lui Allah Preainaltul se implineste in orice lucru, inclusiv in readucerea voastra la viata dupa moarte, ca o creatie noua. Dar pentru aceasta este un termen hotarat de El, care nu vine nici mai devreme, nici mai tarziu.

„Acest lucru nu este greu pentru Allah”: nu este cu neputinta pentru El si nici nu Ii depaseste Puterea.

Cel de-al doilea inteles este aratat de ceea ce a amintit apoi, prin Cuvintele Sale: „Niciun suflet impovarat nu va purta povara altuia”. In Ziua Invierii, fiecare va fi rasplatit pentru fapta sa si nimeni nu va purta pacatul altcuiva. „Daca un suflet incarcat cheama pe cineva sa-i poarte povara”: daca un suflet incarcat de greseli si pacate cere ajutor cuiva care sa-i poarte o parte din poveri, „nimic din ea nu va fi purtat, chiar daca acela ar fi o ruda apropiata”. Nimeni nu va purta povara unei rude. Starea din Viata de Apoi nu este precum cea din aceasta lume, unde ruda isi ajuta ruda apropiata, iar prietenul, prietenul. Dimpotriva, in Ziua Invierii robul va dori sa aiba un drept de cerut de la oricine, chiar de la parintii si rudele sale.

„Tu ii previi numai pe cei care se tem de Domnul lor fara sa-L vada si implinesc rugaciunea”: acestia sunt cei care primesc prevenirea si se folosesc de ea. Ei sunt oamenii temerii de Allah in nevazut, cei care se tem de El in ascuns si la vedere, cand se afla printre oameni si cand sunt singuri, si care implinesc rugaciunea cu randuielile, conditiile, stalpii, obligatiile si smerenia ei. Teama de Allah cere de la rob sa implineasca lucrurile pentru a caror neglijare se teme de pedeapsa si sa fuga de cele pentru a caror savarsire se teme de pedeapsa. Iar rugaciunea cheama la bine si opreste de la fapta rusinoasa si de la rau.

„Cel care se curata, pentru sine se curata”: cel care isi curata sufletul de cusururi, precum fatarnicia in fapte, trufia, minciuna, inselarea, viclenia, amagirea, ipocrizia si alte purtari josnice, si se impodobeste cu insusiri frumoase, precum sinceritatea in vorbire, devotamentul curat, smerenia, blandetea, buna povatuire a robilor si o inima curata de ranchiuna, invidie si alte purtari rele, isi aduce lui insusi folos prin curatirea sa, iar ceea ce urmareste prin ea ajunge la el. Nimic din fapta sa nu se pierde. „Si la Allah este intoarcerea”: El le va rasplati fapturilor ceea ce au facut mai inainte si le va cere socoteala pentru ceea ce au trimis inaintea lor si au savarsit. Nu va lasa nici lucru mic, nici lucru mare fara sa-l fi numarat.