Ali 'Imran · 3:59–63

Versetele 59 la 63

Dupa ce Allah a relatat istoria lui Maryam si a lui 'Isa si a vestit adevarul despre ei - ca 'Isa este un rob asupra caruia Allah Si-a revarsat binefacerea -, El a aratat ca acela care pretinde ca 'Isa ar avea ceva din divinitate minte despre Allah, ii tagaduieste pe toti Profetii Sai si il tagaduieste chiar pe 'Isa - pacea fie asupra sa -.

Argumentul inselator care i-a amagit pe cei care l-au luat drept divinitate este lipsit de temei. Daca ar fi avut un temei adevarat, Adam ar fi avut mai mult drept la aceasta pretentie, fiindca a fost creat fara mama si fara tata. Cu toate acestea, toti oamenii sunt de acord ca Adam este un rob dintre robii lui Allah. Pretentia ca 'Isa ar fi divin pentru ca a fost creat dintr-o mama, fara tata, este astfel una dintre cele mai lipsite de temei pretentii.

Acesta este adevarul asupra caruia nu exista nicio indoiala. 'Isa a spus despre sine: „Nu le-am spus decat ceea ce mi-ai poruncit: Adorati-L pe Allah, Domnul meu si Domnul vostru” (al-Ma'idah, 5:117).

La Profet - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa - a venit delegatia crestinilor din Najran. Ei au staruit cu incapatanare in credinta lor falsa, pretinzand divinitatea lui 'Isa, desi Profetul le adusese dovezi ca 'Isa este robul si Mesagerul lui Allah. Lucrurile au ajuns pana acolo incat Allah i-a poruncit Profetului sa-i cheme la mubahalah, adica la invocarea reciproca a blestemului lui Allah asupra partii care minte. Adevarul le devenise limpede, insa incapatanarea si fanatismul i-au impiedicat sa-l urmeze.

Mesagerul lui Allah - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa - i-a chemat sa vina impreuna cu familiile si copiii lor, urmand ca el sa vina impreuna cu familia si copiii sai, dupa care sa-L roage pe Allah sa-Si trimita pedeapsa si blestemul asupra mincinosilor. Ei s-au sfatuit daca sa raspunda chemarii. Au hotarat sa nu o faca, fiindca stiau ca el este cu adevarat Profetul lui Allah si ca, daca ar fi intrat in mubahalah cu el, ei, copiii si familiile lor ar fi pierit.

Au incheiat, asadar, o intelegere cu el, i-au platit jizyah si i-au cerut pace si un armistitiu. Profetul - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa - le-a primit cererea si nu i-a constrans, fiindca scopul fusese atins: adevarul devenise limpede, iar incapatanarea lor fusese vadita prin hotararea de a refuza mubahalah. Aceasta dovedea ca erau nedrepti.⁴¹

De aceea Allah a spus: „Cu adevarat, aceasta este relatarea adevarata”, adica asupra ei nu exista nicio indoiala. Allah este „Atotputernicul”, Care a supus prin puterea si taria Sa toate lucrurile, iar locuitorii pamantului si ai cerurilor I s-au supus. Totodata, El este „Preainteleptul”, Care asaza lucrurile la locurile lor si le randuieste pe treptele care li se potrivesc.