Ali 'Imran · 3:180

Versetul 180

Cei care se zgarcesc sunt aceia care retin lucrurile pe care le au si pe care Allah li le-a daruit din harul Sau: avere, rang, stiinta si alte daruri prin care Allah i-a binecuvantat si le-a facut bine.

Allah le-a poruncit sa le ofere robilor Sai din acele lucruri, intr-o masura care nu le-ar fi facut rau. Ei insa s-au zgarcit, le-au tinut pentru ei si nu au vrut sa le daruiasca robilor lui Allah, crezand ca aceasta este un bine pentru ei. Dimpotriva, ea este un rau pentru religia si viata lor lumeasca, atat acum, cat si in viitor.

„In Ziua Invierii, ceea ce au retinut cu zgarcenie le va fi pus in jurul gatului”, adica lucrul pe care l-au retinut va fi facut un cerc in jurul gatului lor, prin care vor fi pedepsiti.

Asa cum se spune intr-un hadith autentic: „In Ziua Invierii, averea zgarcitului va fi infatisata sub chipul unui sarpe mascul plesuv, cu doua pete negre deasupra ochilor. Sarpele il va apuca de falci si va spune: Eu sunt averea ta, eu sunt comoara ta⁵.” Apoi Mesagerul lui Allah - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa - a recitat acest verset drept adeverire a cuvintelor sale.

Ei au socotit ca zgarcenia le va fi de folos si le va aduce un castig, insa lucrurile se vor intoarce impotriva lor: ea va deveni una dintre cele mai mari pricini de vatamare pentru ei si o cauza a pedepsei.

„A lui Allah este mostenirea cerurilor si a pamantului.” Allah Preainaltul este Stapanul intregii stapaniri. Toate averile se intorc la adevaratul lor Stapan, iar robii parasesc aceasta lume fara sa ia cu ei vreun dirham, vreun dinar ori vreun alt bun.

Allah Preainaltul a spus: „Noi mostenim pamantul si pe toti cei aflati pe el, iar la Noi se vor intoarce” (Maryam, 19:40).

Cugeta la felul in care Allah a amintit atat cauza initiala, cat si cauza finala, fiecare dintre ele cerand ca robul sa nu se zgarceasca cu ceea ce Allah i-a daruit.

Mai intai, El a vestit ca lucrul aflat in mana omului este harul si binecuvantarea lui Allah. El nu este cu adevarat proprietatea robului, fiindca, daca nu ar fi existat harul si bunatatea lui Allah fata de el, nimic din toate acestea nu ar fi ajuns la el.

Retinerea acestor bunuri inseamna retinerea unei parti din harul si bunatatea lui Allah. Bunatatea Sa cere ca omul sa faca bine robilor Sai, asa cum Allah Preainaltul a spus: „Fa bine asa cum Allah ti-a facut bine” (al-Qasas, 28:77).

Cel care intelege cu adevarat ca lucrul aflat in mana lui este un har de la Allah nu va refuza sa ofere darul care nu-i face rau, ci ii aduce folos inimii si averii sale, ii sporeste credinta si il ocroteste de nenorociri.

Apoi Allah a amintit a doua cauza: toate lucrurile aflate in mainile robilor se vor intoarce la Allah, iar El le va mosteni, fiind Cel mai bun dintre mostenitori. Nu are niciun rost ca omul sa se zgarceasca cu un lucru care va disparea din mana lui si va trece la altcineva.

In al treilea rand, El a amintit cauza legata de rasplata: „Allah cunoaste bine ceea ce faceti.” Daca El cunoaste toate faptele voastre - iar aceasta presupune rasplata frumoasa pentru faptele bune si pedeapsa pentru faptele rele -, atunci cel in a carui inima se afla chiar si greutatea unui fir de praf de credinta nu va refuza sa daruiasca atunci cand pentru aceasta primeste rasplata si nu va fi multumit sa retina atunci cand retinerea aduce pedeapsa.