Ali 'Imran · 3:169–171

Versetele 169 la 171

Aceste versete nobile arata virtutea si cinstea martirilor si harul si bunatatea pe care Allah li le-a daruit. Ele cuprind totodata mangaiere si alinare pentru cei vii in privinta celor ucisi dintre ei, precum si un indemn de a lupta pe calea lui Allah si de a cauta martiriul.

El a spus: „Sa nu-i socotesti morti pe cei care au fost ucisi pe calea lui Allah”, adica in lupta impotriva dusmanilor religiei, urmarind prin aceasta inaltarea Cuvantului lui Allah. Sa nu-ti vina in minte si sa nu socotesti ca ei au murit, au pierit si au pierdut placerea vietii lumesti si desfatarea cu podoabele ei, a caror pierdere il inspaimanta pe cel care, din lasitate, se fereste de lupta si nu doreste martiriul.

„Dimpotriva”, ei au dobandit ceva mai mare decat lucrurile pentru care se intrec cei care se intrec. Sunt „vii la Domnul lor”, in locasul cinstei Sale. Cuvintele „la Domnul lor” arata inaltimea treptei lor si apropierea lor de Domnul lor. Ei „primesc inzestrare” din felurile de desfatare a caror adevarata descriere nu o cunoaste decat Cel care le-a daruit-o.

Pe langa aceasta, ei se bucura „de ceea ce Allah le-a daruit din harul Sau”. Sunt fericiti, ochii lor gasesc desfatare, iar sufletele lor se bucura, datorita frumusetii, multimii si maretiei acelor daruri, placerii desavarsite de a le primi si lipsei oricarui lucru care sa le tulbure.

Allah a unit pentru ei desfatarea trupului prin inzestrare cu desfatarea inimii si a sufletului prin bucuria pentru ceea ce le-a daruit din harul Sau. Astfel, desfatarea si bucuria lor au devenit depline.

Ei „isi dau unii altora vesti bune despre cei ramasi in urma, care nu li s-au alaturat inca”, adica isi dau unul altuia vestea buna ca fratii lor care nu li s-au alaturat vor veni si vor dobandi ceea ce au dobandit ei.

„Asupra lor nu va fi nicio teama si nu se vor intrista.” Ei se bucura de indepartarea oricarui lucru de care ei ori fratii lor s-ar fi putut teme, ceea ce presupune bucuria desavarsita.

„Ei se bucura de o binecuvantare si de un har de la Allah”, adica se felicita unul pe altul pentru cel mai maret lucru pentru care omul poate fi felicitat: binecuvantarea, harul si bunatatea Domnului lor.

„Allah nu lasa sa se piarda rasplata credinciosilor”, ci o face sa creasca, le pretuieste faptele si le adauga din harul Sau lucruri la care nu ar putea ajunge prin propria lor stradanie.

Aceste versete confirma desfatarea din barzakh, faptul ca martirii se afla in cel mai inalt loc la Domnul lor, precum si faptul ca sufletele oamenilor buni se intalnesc, se viziteaza si isi dau unul altuia vesti bune.