Ali 'Imran · 3:144–145

Versetele 144 si 145

Allah Preainaltul spune: „Muhammad nu este decat un Mesager, iar inaintea lui au trecut si alti Mesageri.” El nu este un Mesager fara precedent, ci este de acelasi fel cu Mesagerii dinaintea lui. Indatorirea lor este sa transmita mesajul Domnului lor si sa-I implineasca poruncile. Ei nu traiesc vesnic, iar ramanerea lor in viata nu este o conditie pentru implinirea poruncilor lui Allah. Datoria comunitatilor este sa-L adore pe Domnul lor in orice vreme si in orice imprejurare.

De aceea El a spus: „Daca el moare ori este ucis, va veti intoarce pe urmele voastre?”, parasind credinta, jihadul ori celelalte lucruri pe care vi le-a adus? „Cel care se intoarce pe urmele sale nu-I va aduce lui Allah nicio vatamare”, ci se va vatama numai pe sine. Allah Preainaltul nu are nevoie de el, va statornici religia Sa si ii va inalta pe robii Sai credinciosi.

Dupa ce i-a mustrat pe cei care se intorc pe urmele lor, Allah i-a laudat pe cei care raman statornici alaturi de Mesager si implinesc porunca Domnului lor: „iar Allah ii va rasplati pe cei recunoscatori.” Recunostinta nu exista decat prin implinirea adorarii lui Allah Preainaltul in orice imprejurare.

In acest verset nobil se afla o indrumare din partea lui Allah pentru robii Sai: ei trebuie sa se afle intr-o stare in care pierderea unui conducator, oricat de insemnat ar fi, sa nu le zdruncine credinta ori vreuna dintre cerintele ei. Aceasta se poate implini numai daca, pentru fiecare chestiune a religiei, sunt pregatiti mai multi oameni priceputi, astfel incat, atunci cand unul lipseste, altul sa-i ia locul.

Tinta tuturor credinciosilor trebuie sa fie statornicirea religiei lui Allah si apararea ei dupa putinta, fara ca ei sa-si lege scopul de un anumit conducator, excluzandu-i pe ceilalti. Intr-o asemenea stare, treburile lor se statornicesc si se indreapta.

Versetul este si una dintre cele mai mari dovezi ale virtutii lui as-Siddiq al-Akbar (cel mai mare dintre cei deplin sinceri), Abu Bakr, si a Companionilor sai, care au luptat impotriva apostatilor dupa moartea Mesagerului lui Allah - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa -, caci ei sunt fruntasii celor recunoscatori.

Apoi Allah Preainaltul a vestit ca toate sufletele sunt legate de termenele lor prin ingaduinta, hotararea si randuiala Sa. Cel caruia i-a fost hotarat sa moara va muri chiar si fara o cauza vazuta, iar celui caruia El ii voieste ramanerea in viata nu-i vor face rau toate cauzele vatamatoare, chiar daca s-ar aduna, inainte sa-i soseasca termenul.

Aceasta pentru ca Allah a hotarat, a randuit si a scris termenul fiecaruia. Cand termenul lor soseste, nu-l pot intarzia si nici grabi cu niciun ceas.

Apoi Allah Preainaltul a vestit ca le da oamenilor din rasplata acestei lumi si din rasplata Vietii de Apoi potrivit cu ceea ce doresc: „Celui care doreste rasplata acestei lumi ii vom da din ea, iar celui care doreste rasplata Vietii de Apoi ii vom da din ea.”

Allah Preainaltul a spus: „Tuturor le daruim - si acestora, si acelora - din darul Domnului tau, iar darul Domnului tau nu este oprit. Priveste cum i-am ridicat pe unii deasupra altora; insa Viata de Apoi are trepte mai inalte si o intaietate mai mare” (al-Isra', 17:20-21).

„Noi ii vom rasplati pe cei recunoscatori.” El nu le-a precizat rasplata, pentru a arata multimea si maretia ei si pentru ca oamenii sa stie ca rasplata este pe masura recunostintei, fie ea putina sau multa, si pe masura frumusetii ei.