Ali 'Imran · 3:137–138

Versetele 137 si 138

Prin aceste versete nobile si prin cele care urmeaza in relatarea despre Uhud, Allah Preainaltul ii mangaie si ii intareste pe robii Sai credinciosi. El le vesteste ca inaintea lor au trecut multe generatii si comunitati care au fost puse la incercare. Credinciosii dintre ele au fost incercati prin lupta impotriva celor care nu credeau, lupta dintre ei a continuat, iar izbanda a trecut de la unii la altii pana cand Allah a randuit sfarsitul bun pentru cei evlaviosi si biruinta pentru robii Sai credinciosi. In cele din urma, cei care au socotit adevarul minciuna au fost infranti, iar Allah i-a lipsit de ajutor, daruindu-le biruinta Mesagerilor Sai si urmasilor lor.

„Strabateti pamantul” cu trupurile si cu inimile voastre „si priviti care a fost sfarsitul celor care au socotit adevarul minciuna”. Nu-i veti gasi decat loviti de felurite pedepse lumesti: locuintele lor au ramas pustii, pierderea lor a devenit vadita pentru toti, puterea si stapanirea lor au disparut, iar stralucirea si trufia lor s-au stins.

Oare nu se afla in aceasta cea mai mare dovada si cea mai puternica marturie despre adevarul adus de Mesageri? Aceasta este intelepciunea lui Allah prin care El ii pune la incercare pe robii Sai, pentru a-i deosebi pe cei sinceri de cei mincinosi. De aceea Allah Preainaltul a spus:

„Aceasta este o lamurire pentru oameni”, adica o dovada limpede care le arata adevarul si falsitatea si ii deosebeste pe oamenii fericirii de oamenii nefericirii. Ea se refera la ceea ce Allah le-a facut celor care au socotit adevarul minciuna.

Ea este „o calauzire si o povatuire pentru cei evlaviosi”, fiindca ei sunt cei care trag folos din semne. Acestea ii calauzesc spre calea cea dreapta, ii povatuiesc si ii opresc de la calea ratacirii. Pentru ceilalti oameni, ele raman o lamurire prin care dovada lui Allah este statornicita impotriva lor, pentru ca acela care piere sa piara dupa o dovada limpede.

Este posibil si ca pronumele demonstrativ din cuvintele „Aceasta este o lamurire pentru oameni” sa se refere la Coranul maret si la Pomenirea plina de intelepciune: el este o lamurire pentru toti oamenii si, in chip deosebit, o calauzire si o povatuire pentru cei evlaviosi. Ambele intelesuri sunt adevarate.