Comentariul pasajului
Versetele 105 la 110
Textul arab și traducerea din volum
كَذَّبَتْ قَوْمُ نُوحٍ ٱلْمُرْسَلِينَ ﴿١٠٥﴾ إِذْ قَالَ لَهُمْ أَخُوهُمْ نُوحٌ أَلَا تَتَّقُونَ ﴿١٠٦﴾ إِنِّى لَكُمْ رَسُولٌ أَمِينٌ ﴿١٠٧﴾ فَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ وَأَطِيعُونِ ﴿١٠٨﴾ وَمَآ أَسْـَٔلُكُمْ عَلَيْهِ مِنْ أَجْرٍ ۖ إِنْ أَجْرِىَ إِلَّا عَلَىٰ رَبِّ ٱلْعَـٰلَمِينَ ﴿١٠٩﴾ فَٱتَّقُوا۟ ٱللَّهَ وَأَطِيعُونِ ﴿١١٠﴾
105. Poporul lui Nuh i-a tagaduit pe Trimisi. 106. Fratele lor Nuh le-a spus: „Oare nu va temeti? 107. Eu sunt pentru voi un Trimis vrednic de incredere. 108. Temeti-va deci de Allah si ascultati de mine. 109. Nu va cer nicio rasplata pentru aceasta; rasplata mea este numai la Domnul lumilor. 110. Temeti-va deci de Allah si ascultati de mine.”
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
Allah Preainaltul aminteste felul in care poporul lui Nuh l-a tagaduit pe Trimisul lor, raspunsul lui catre ei, raspunsul lor catre el si sfarsitul tuturor. „Poporul lui Nuh i-a tagaduit pe Trimisi”, adica i-a tagaduit pe toti. Tagaduirea lui Nuh este asemenea tagaduirii tuturor Trimisilor, fiindca toti au adus aceeasi chemare, aceeasi credinta si aceleasi vestiri; cine il tagaduieste pe unul, tagaduieste tot adevarul pe care l-au adus.
„Fratele lor Nuh le-a spus.” Allah i-a trimis pe Trimisi din neamul poporului catre care au fost trimisi, pentru ca oamenii sa nu se fereasca de supunerea fata de ei si fiindca le cunosteau adevarata stare si nu mai aveau nevoie sa cerceteze cine erau. Nuh li s-a adresat prin cuvintele cele mai blande, dupa calea tuturor Trimisilor, binecuvantarile si pacea lui Allah fie asupra lor: „Oare nu va temeti?” Oare nu va temeti de Allah, parasind adorarea idolilor in care staruiti si daruindu-I numai Lui adorarea?
„Eu sunt pentru voi un Trimis vrednic de incredere.” Faptul ca fusese trimis in mod deosebit la ei cerea sa primeasca Mesajul, sa creada in el si sa-I multumeasca lui Allah pentru binefacerea acestui Trimis nobil. Faptul ca era vrednic de incredere insemna ca nu putea nascoci minciuni asupra lui Allah, nu putea adauga si nu putea scoate nimic din Revelatie. Aceasta cerea sa creada vestile lui si sa asculte poruncile sale.
„Temeti-va deci de Allah si ascultati de mine” in ceea ce v-a poruncit si v-a interzis. Acest lucru decurge din faptul ca el era Trimisul lor si vrednic de incredere. De aceea porunca incepe prin particula care arata cauza: s-a pomenit mai intai motivul, apoi ceea ce decurge din el.
Nuh le-a aratat apoi ca nu exista nicio piedica pentru a-i urma: „Nu va cer nicio rasplata pentru aceasta”, ca sa aveti de suportat o povara financiara grea, „rasplata mea este numai la Domnul lumilor” si prin aceasta nadajduiesc apropierea de El si rasplata mare. Tot ceea ce doresc de la voi este sa va sfatuiesc cu sinceritate si sa urmati Calea cea dreapta.
„Temeti-va deci de Allah si ascultati de mine.” El a repetat aceste cuvinte fiindca si-a repetat chemarea catre popor timp indelungat. Allah spune: „El a ramas printre ei o mie de ani fara cincizeci” [al-'Ankabut, 29:14] si: „Nuh a spus: O, Domnul meu, mi-am chemat poporul noaptea si ziua, dar chemarea mea nu le-a sporit decat fuga” [Nuh, 71:5-6].