Explicația Coranului în română

Al-Furqan · 25:61–62

Sura 25 · Criteriul · Tafsir as-Saʿdī

Comentariul pasajului 25:61–62. Textul și notele ediției române sunt păstrate integral.

Comentariul pasajului

Versetele 61 la 62

Textul arab și traducerea din volum

تَبَارَكَ ٱلَّذِى جَعَلَ فِى ٱلسَّمَآءِ بُرُوجًا وَجَعَلَ فِيهَا سِرَٰجًا وَقَمَرًا مُّنِيرًا ﴿٦١﴾ وَهُوَ ٱلَّذِى جَعَلَ ٱلَّيْلَ وَٱلنَّهَارَ خِلْفَةً لِّمَنْ أَرَادَ أَن يَذَّكَّرَ أَوْ أَرَادَ شُكُورًا ﴿٦٢﴾

61. Binecuvantat este Cel care a asezat in cer mari constelatii, a pus in el o candela si o luna luminoasa. 62. El este Cel care a facut noaptea si ziua sa se urmeze una pe alta, pentru cel care voieste sa-si aminteasca sau sa multumeasca.

Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi

In aceasta sura, Allah repeta de trei ori cuvintele „Binecuvantat este”. Intelesul lor, asa cum s-a aratat, dovedeste Maretia Creatorului, multimea Insusirilor Sale si belsugul Binelui si al Binefacerilor Sale. Sura arata Maretia Lui, vastitatea Stapanirii Sale, patrunderea Vointei Lui, cuprinderea Stiintei si Puterii Sale, Stapanirea Sa cuprinzatoare in porunci si in rasplatire si desavarsirea Intelepciunii Lui. Ea arata largimea Milei Sale, generozitatea si binefacerile Sale religioase si lumesti; toate acestea cer repetarea acestei descrieri frumoase.

„Binecuvantat este Cel care a asezat in cer mari constelatii.” Sunt stelele in general ori locurile pe care soarele si luna le strabat treapta cu treapta. Ele seamana cu turnurile si fortaretele prin care cetatile sunt pazite. Tot astfel stelele sunt asezate pentru pazirea cerului si din ele sunt aruncate flacari impotriva diavolilor.

„A pus in el o candela”, adica soarele, in care se afla lumina si caldura, „si o luna luminoasa”, care are lumina, dar nu caldura. Acesta este unul dintre Semnele Maretiei Sale si ale belsugului Binefacerii Sale: creatia stralucitoare, randuiala desavarsita si frumusetea mareata a cerului arata Maretia Creatorului in toate Insusirile Sale, iar foloasele pe care le afla creaturile in el arata generozitatea Sa nemarginita.

„El este Cel care a facut noaptea si ziua sa se urmeze una pe alta”: una pleaca si cealalta ii ia locul, fara ca ele sa se adune vreodata si fara ca amandoua sa lipseasca. Aceasta este pentru „cel care voieste sa-si aminteasca sau sa multumeasca”, adica pentru cel care voieste sa cugete, sa ia invatatura si sa le foloseasca drept dovezi pentru cerintele dumnezeiesti, ori sa-I multumeasca lui Allah pentru ele.

Cel care are o parte statornica de Pomenire in timpul noptii ori al zilei si pierde partea unuia dintre aceste doua timpuri o poate implini in celalalt. Starile inimilor se schimba odata cu ceasurile noptii si ale zilei: ele trec de la activitate la lene, de la pomenire la nepasare, de la largire la strangere si de la apropiere la indepartare. Allah a facut ca noaptea si ziua sa se succeada si momentele actelor de adorare sa revina iar si iar, astfel incat pomenirea si ravna sa se nasca din nou in alt timp. Ori de cate ori adorarea se repeta, omul capata o dorinta noua, iar ceea ce slabise mai inainte se intareste. Astfel, faptele de ascultare sunt asemenea apei care uda rasadul credintei; daca nu ar exista ele, rasadul s-ar ofili si s-ar usca. Lui Allah I se cuvine cea mai deplina si mai desavarsita lauda pentru aceasta.

Apoi Allah aminteste, dintre numeroasele Sale binefaceri, Harul pe care l-a daruit robilor Sai drepti si ajutorul prin care i-a facut sa implineasca faptele bune ce le-au castigat incaperile inalte din Paradis.