Al-Hajj · 22:30–31

Versetele 30 la 31

„Aceasta”, adica acestea sunt hotararile si randuielile pe care vi le-am mentionat, cu cinstirea si respectarea lucrurilor sacre ale lui Allah. Cel care le cinsteste savarseste o fapta iubita de Allah si se apropie de El. Allah ii va da o rasplata mare, iar cinstirea lor va fi un bine pentru religia lui, pentru lumea lui si pentru starea lui la Domnul sau in Viata de Apoi.

Lucrurile sacre ale lui Allah cuprind toate cele care au caracter sacru si pe care ni s-a poruncit sa le respectam: toate ritualurile, hotarul Haram-ului, ihram-ul, animalele de jertfa si actele de adorare pe care Allah le-a poruncit robilor. Cinstirea lor inseamna marirea lor in inima, iubirea lor si implinirea lor printr-o adorare desavarsita, fara nepasare ori lene si fara sa fie socotite o povara.

Apoi Allah a mentionat Harul si Binefacerea Sa prin faptul ca a ingaduit robilor vitele - camile, bovine si oi - si le-a facut parte din ritualurile prin care se apropie de El. Astfel, Binecuvantarea Lui se arata din doua directii: le-a ingaduit carnea si le-a facut jertfe. „Vitele va sunt ingaduite, in afara celor care v-au fost recitate”, adica cele interzise in Coran, precum hoitul, sangele si carnea de porc. Interzicerea lor vine din Mila Lui fata de robi, pentru curatirea si purificarea lor de shirk si de vorba mincinoasa.

„Feriti-va de murdaria idolilor”, adica de murdaria si raul idolilor pe care i-ati facut divinitati alaturi de Allah; ei reprezinta cea mai mare forma de murdarie. Sensul aparent este ca particula araba „min” are aici valoare partitiva, indicand o parte, si nu explica intreaga categorie, asa cum au sustinut multi comentatori. Termenul „rijs” cuprinde toate lucrurile interzise: ele sunt oprite in general, iar idolii, care fac parte dintre ele, sunt opriti in mod special. „Si feriti-va de vorba mincinoasa”, adica de orice vorbire interzisa, intre care se afla minciuna si marturia falsa. Cand Allah i-a oprit de la shirk, idoli si vorba mincinoasa, le-a poruncit sa fie drepti in credinta fata de El, intorcandu-se spre El, indreptandu-si adorarea numai catre El si indepartandu-se de orice altceva.

„Iar cel care Ii asociaza ceva lui Allah este ca si cum ar cadea din cer”, adica ar cadea de la inaltimea credintei, „si pasarile l-ar smulge” cu repeziciune si i-ar rupe madularele, „sau vantul l-ar arunca intr-un loc indepartat”. Credinta este asemenea cerului: inalta si ocrotita. Cel care o paraseste este asemenea celui cazut din cer, expus vatamarilor si nenorocirilor. Shaytanii il smulg pe politeist din toate partile, il sfasie si ii nimicesc religia si lumea, asa cum pasarile sfasie pe cel cazut.