Comentariul pasajului
Versetele 7 la 9
Textul arab și traducerea din volum
وَمَآ أَرْسَلْنَا قَبْلَكَ إِلَّا رِجَالًا نُّوحِىٓ إِلَيْهِمْ ۖ فَسْـَٔلُوٓا۟ أَهْلَ ٱلذِّكْرِ إِن كُنتُمْ لَا تَعْلَمُونَ ﴿٧﴾ وَمَا جَعَلْنَـٰهُمْ جَسَدًا لَّا يَأْكُلُونَ ٱلطَّعَامَ وَمَا كَانُوا۟ خَـٰلِدِينَ ﴿٨﴾ ثُمَّ صَدَقْنَـٰهُمُ ٱلْوَعْدَ فَأَنجَيْنَـٰهُمْ وَمَن نَّشَآءُ وَأَهْلَكْنَا ٱلْمُسْرِفِينَ ﴿٩﴾
7. Nu am trimis inaintea ta decat barbati carora le-am revelat. Intrebati-i pe oamenii Reamintirii, daca nu stiti. 8. Nu le-am facut trupuri care sa nu manance hrana si nici nu erau nemuritori. 9. Apoi ne-am implinit Fagaduinta fata de ei: i-am izbavit pe ei si pe cei pe care am voit si i-am nimicit pe cei care au intrecut masura.
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
Acesta este raspunsul la indoiala necredinciosilor care spuneau: de ce Trimisul nu este un inger care nu mananca, nu bea si nu umbla prin piete? De ce nu este nemuritor? Fiindca el nu era astfel, au socotit ca aceasta dovedea ca nu era trimis.
Aceasta indoiala a ramas in inimile celor care tagaduiesc trimisii. Inimile lor se aseamana in necredinta, iar cuvintele lor se aseamana. Allah le-a raspuns celor care l-au tagaduit pe Muhammad, desi recunosteau trimisii de dinainte - chiar daca il recunosteau numai pe Ibrahim, a carui profetie o recunosteau toate grupurile, pana si politeistii care pretindeau ca urmeaza religia lui.
Toti trimisii de dinaintea lui Muhammad au fost barbati din neamul omenesc. Ei mancau hrana, umblau prin piete si erau supusi conditiei omenesti, inclusiv mortii. Allah i-a trimis la popoarele si comunitatile lor; unii i-au crezut, iar altii i-au tagaduit. Allah si-a implinit Fagaduinta fata de ei si le-a daruit izbavire si fericire lor si urmatorilor lor, iar pe cei care au intrecut masura prin tagaduire i-a nimicit.
De ce tagaduiesc Mesajul lui Muhammad printr-o indoiala falsa care se aplica deopotriva fratilor lui dintre trimisi, in care ei cred? Aceasta dovada este foarte clara si obligatorie pentru ei: daca recunosc un trimis din neamul omenesc, fara sa recunoasca vreun trimis din afara acestuia, obiectia lor este neintemeiata; ei insisi au infirmat-o prin ceea ce au recunoscut si prin contradictia in care au cazut. Daca, pornind de la ea, tagaduiesc profetia oricarui om si pretind ca profetul trebuie sa fie un inger nemuritor care nu mananca, Allah a raspuns: „Ei spun: De ce nu a fost pogorat asupra lui un inger? Daca am fi pogorat un inger, lucrul ar fi fost hotarat si nu li s-ar mai fi dat ragaz. Iar daca l-am fi facut inger, l-am fi facut tot sub chip de om si am fi facut pentru ei lucrul la fel de nelamurit precum il fac ei” [al-An'am, 6:8-9].
Oamenii nu au puterea sa primeasca Revelatia direct de la ingeri: „Spune: Daca pe pamant ar fi fost ingeri care sa umble linistiti, am fi pogorat asupra lor din cer un inger ca trimis” [al-Isra', 17:95]. Daca va ramane indoiala si nu cunoasteti starea trimisilor dinainte, „intrebati-i pe oamenii Reamintirii”, pe cei care cunosc Scripturile anterioare - oamenii Torei si ai Injilului. Ei va vor vesti, din stiinta lor, ca trimisii au fost oameni asemenea celor la care au fost trimisi.
Desi pricina specifica a acestui verset este intrebarea adresata oamenilor Cartii despre starea trimisilor de dinainte, fiindca ei aveau stiinta, intelesul sau este general si priveste orice chestiune religioasa, fundamentala ori secundara. Cand omul nu are stiinta despre o chestiune, sa-l intrebe pe cel care o cunoaste. Versetul porunceste invatarea si intrebarea adresata oamenilor stiintei. Porunca de a-i intreba arata ca ei au datoria sa invete pe altii si sa raspunda la ceea ce cunosc.
Precizarea ca trebuie intrebati oamenii Reamintirii arata ca cel cunoscut prin nestiinta si lipsa stiintei nu trebuie intrebat si ca lui nu-i este ingaduit sa dea raspunsuri. Versetul arata si ca femeile nu sunt profeti - nici Maryam, nici alta femeie -, fiindca Allah spune: „decat barbati”.