Taha · 20:49–55

Versetele 49 la 55

Faraon i-a spus lui Musa, tagaduind: „Cine este Domnul vostru, o, Musa?” Musa i-a dat un raspuns deplin si limpede: „Domnul nostru este Cel care a dat fiecarui lucru infatisarea sa, apoi l-a calauzit.” Domnul nostru este Cel care a creat toate fapturile si i-a dat fiecareia infatisarea potrivita, care arata frumusetea Lucrarii Sale: marimea ori micimea trupului si toate celelalte insusiri. Apoi a calauzit fiecare faptura spre scopul pentru care a creat-o.

Aceasta calauzire generala se vede in toate fapturile. Fiecare faptura cauta folosul pentru care a fost creata si indeparteaza vatamarea. Pana si animalului necuvantator Allah i-a dat minte prin care poate face aceasta. Allah spune: „Cel care a facut frumos fiecare lucru pe care l-a creat” [as-Sajdah, 32:7]. Cel care a creat fapturile si le-a facut frumoase, astfel incat mintile nu pot propune o forma mai buna, si le-a calauzit spre folosul lor este cu adevarat Domnul. Tagaduirea Lui inseamna tagaduirea celui mai mare lucru existent, trufie si minciuna vadita. Oricat de mare ar fi tagaduirea unui lucru cunoscut, tagaduirea Domnului lumilor este si mai grava.

Cand Faraon nu a putut respinge aceasta dovada hotaratoare, s-a abatut de la subiect, incercand sa tulbure discutia: „Dar cum ramane cu generatiile dintai?” Care a fost starea lor si ce s-a ales de ele, de vreme ce ne-au precedat in tagaduire, necredinta, nedreptate si incapatanare, iar noi le luam drept model?

Musa a spus: „Stiinta despre ele este la Domnul meu, intr-o Carte.” El le-a numarat faptele bune si rele si le-a scris intr-o Carte, Tabla Pazita. Stiinta Lui le cuprinde si nicio veste nu se pierde din ea, iar El nu uita ceea ce stie. Acele generatii au trecut deja, au ajuns in fata urmarilor faptelor lor si vor fi rasplatite pentru ele. Intrebarea si nedumerirea ta despre ele, o, Faraon, nu au rost: acela este un neam trecut; lui ii revine ceea ce a agonisit, iar voua va revine ceea ce agonisiti.

Daca dovada pe care ti-am aratat-o si Semnele pe care ti le-am infatisat si-au dovedit adevarul si certitudinea - iar aceasta este realitatea -, supune-te adevarului si lasa necredinta, nedreptatea si disputa zadarnica intemeiata pe argumente desarte. Daca ai indoiala ori nu vezi corectitudinea lor, calea este deschisa: raspunde dovezii prin dovada si argumentului prin argument. Nu vei gasi insa nicio cale cat timp ziua si noaptea dainuie. Allah a spus despre el: „Le-au tagaduit, desi sufletele lor erau convinse de ele, din nedreptate si trufie” [an-Naml, 27:14]. Musa i-a spus: „Stii bine ca numai Domnul cerurilor si al pamantului a pogorat aceste Semne limpezi” [al-Isra', 17:102]. El era indaratnic in disputa si urmarea sa se inalte pe pamant.

Apoi Musa a dezvoltat dovada hotaratoare, pomenind multe Binecuvantari necesare si Daruri bune ale lui Allah: „El este Cel care v-a facut pamantul asternut”, adica l-a pregatit astfel incat sa puteti locui si ramane pe el, sa ridicati cladiri, sa plantati, sa arati si sa faceti celelalte lucruri. El nu l-a facut nepotrivit pentru vreun folos al vostru. „V-a deschis in el cai”, drumuri care duc dintr-o tara in alta si dintr-un tinut in altul, astfel incat oamenii ajung in cel mai usor chip in toate tinuturile si calatoria le aduce foloase mai mari decat daca ar ramane pe loc.

„Si a pogorat apa din cer; prin ea am scos perechi din felurite plante.” El coboara ploaia, da viata pamantului dupa moartea lui si scoate toate soiurile de plante, felurite si diferite. El ni le-a supus, le-a randuit si le-a inlesnit ca hrana pentru noi si animalele noastre. Fara aceasta, toti oamenii si toate animalele de pe pamant ar pieri. De aceea spune: „Mancati si pasunati vitele voastre!” Acesta este un Dar si arata ca, in privinta tuturor plantelor, regula de baza este ingaduinta; dintre ele nu este oprit decat ceea ce vatama, precum otrava si altele asemenea.

„In acestea sunt Semne pentru oamenii cu pricepere”, adica pentru mintile drepte si cugetarile sanatoase, care privesc Darurile, Bunatatea, Mila, Marea Generozitate si Ingrijirea desavarsita a lui Allah. Ele arata ca El este Domnul adorat si Stapanul vrednic de lauda. Nimeni in afara Lui nu merita adorarea si lauda. El este Cel care daruieste aceste Binecuvantari si are Putere asupra tuturor lucrurilor: asa cum a dat viata pamantului dupa moartea lui, El ii da viata celui mort.

Allah i-a deosebit pe oamenii cu pricepere deoarece numai ei trag folos din Semne si cugeta la ele. Ceilalti sunt ca animalele care pasc: nu privesc Semnele pentru a trage invataminte, iar cugetarea lor nu ajunge la intelesul acestora. Partea lor este asemenea partii animalelor care mananca si beau, cu inimile neatente si trupurile intoarse: „Cate Semne se afla in ceruri si pe pamant, pe langa care ei trec si de la care se intorc!” [Yusuf, 12:105].

Dupa ce a pomenit rodnicia pamantului si felul in care acesta primeste ploaia pogorata de Allah, precum si faptul ca, prin Ingaduinta Domnului sau, scoate plante felurite, Allah spune ca din el ne-a creat, in el ne va intoarce cand murim si suntem ingropati si din el ne va scoate inca o data. Asa cum ne-a facut din el cand nu eram nimic, lucru pe care il cunoastem cu certitudine, ne va readuce dupa moarte prin inviere din pamant, ca sa ne rasplateasca pentru faptele savarsite pe el. Acestea sunt doua dovezi rationale limpezi ale readucerii: scoaterea plantelor din pamant dupa moartea lui si scoaterea din el a celor carora li se adreseaza Legea, la crearea lor dintai.