Comentariul pasajului
Versetele 84 la 86
Textul arab și traducerea din volum
وَإِذْ أَخَذْنَا مِيثَـٰقَكُمْ لَا تَسْفِكُونَ دِمَآءَكُمْ وَلَا تُخْرِجُونَ أَنفُسَكُم مِّن دِيَـٰرِكُمْ ثُمَّ أَقْرَرْتُمْ وَأَنتُمْ تَشْهَدُونَ ﴿٨٤﴾
84. Si amintiti-va cand am luat legamantul vostru: „Nu va varsati sangele unii altora si nu va alungati unii pe altii din casele voastre.” Apoi ati recunoscut si voi insiva ati fost martori.
ثُمَّ أَنتُمْ هَـٰٓؤُلَآءِ تَقْتُلُونَ أَنفُسَكُمْ وَتُخْرِجُونَ فَرِيقًا مِّنكُم مِّن دِيَـٰرِهِمْ تَظَـٰهَرُونَ عَلَيْهِم بِٱلْإِثْمِ وَٱلْعُدْوَٰنِ وَإِن يَأْتُوكُمْ أُسَـٰرَىٰ تُفَـٰدُوهُمْ وَهُوَ مُحَرَّمٌ عَلَيْكُمْ إِخْرَاجُهُمْ ۚ أَفَتُؤْمِنُونَ بِبَعْضِ ٱلْكِتَـٰبِ وَتَكْفُرُونَ بِبَعْضٍ ۚ فَمَا جَزَآءُ مَن يَفْعَلُ ذَٰلِكَ مِنكُمْ إِلَّا خِزْىٌ فِى ٱلْحَيَوٰةِ ٱلدُّنْيَا ۖ وَيَوْمَ ٱلْقِيَـٰمَةِ يُرَدُّونَ إِلَىٰٓ أَشَدِّ ٱلْعَذَابِ ۗ وَمَا ٱللَّهُ بِغَـٰفِلٍ عَمَّا تَعْمَلُونَ ﴿٨٥﴾
85. Totusi, iata-va ucigandu-va unii pe altii si alungand un grup dintre ai vostri din casele lor, sprijinindu-va unii pe altii impotriva lor in pacat si nedreptate. Iar daca vin la voi ca prizonieri, ii rascumparati, desi alungarea lor va fusese interzisa. Credeti, oare, intr-o parte a Cartii si nu credeti in alta parte? Rasplata celui dintre voi care face aceasta nu poate fi decat rusinea in viata lumeasca, iar in Ziua Invierii ei vor fi trimisi la cea mai aspra pedeapsa. Allah nu este nepasator fata de ceea ce faceti.
أُو۟لَـٰٓئِكَ ٱلَّذِينَ ٱشْتَرَوُا۟ ٱلْحَيَوٰةَ ٱلدُّنْيَا بِٱلْـَٔاخِرَةِ ۖ فَلَا يُخَفَّفُ عَنْهُمُ ٱلْعَذَابُ وَلَا هُمْ يُنصَرُونَ ﴿٨٦﴾
86. Acestia sunt cei care au cumparat viata lumeasca in schimbul Vietii de Apoi. Pedeapsa nu le va fi usurata si nici nu vor fi ajutati.
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
Fapta mentionata in aceste versete a fost savarsita de cei care traiau in Medina in vremea Revelatiei. Inainte de trimiterea Profetului - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa -, al-Aws si al-Khazraj, care aveau sa devina Ansarii, erau politeisti si se luptau intre ei potrivit obiceiului din jahiliyyah. Cele trei triburi evreiesti - Banu Qurayzah, Banu an-Nadir si Banu Qaynuqa' - s-au asezat printre ei, iar fiecare trib evreiesc a incheiat alianta cu cate o grupare dintre locuitorii Medinei.
Cand izbucnea lupta, evreul isi ajuta aliatul impotriva vrajmasilor acestuia, care erau sprijiniti de cealalta grupare evreiasca. Astfel, un evreu il ucidea pe alt evreu sau il alunga din casa lui atunci cand aveau loc izgoniri si jafuri. Apoi, cand razboiul lua sfarsit si existau prizonieri in ambele tabere, ei se rascumparau unii pe altii.
Toate cele trei lucruri le fusesera impuse: sa nu-si verse sangele unii altora, sa nu se alunge unii pe altii si, daca gaseau un prizonier dintre ai lor, sa-l rascumpere. Ei au implinit ultima porunca, dar le-au parasit pe primele doua. Allah i-a mustrat pentru aceasta: „Credeti, oare, intr-o parte a Cartii”, adica in porunca rascumpararii prizonierului, „si nu credeti in alta parte?”, adica in interdictia uciderii si a alungarii.
Acest verset arata ca din credinta fac parte implinirea poruncilor si ferirea de interdictii si ca faptele poruncite fac parte din credinta.
Allah Preainaltul spune: „Rasplata celui dintre voi care face aceasta nu poate fi decat rusinea in viata lumeasca.” Aceasta s-a si implinit: Allah i-a facut de rusine si i-a dat Mesagerului Sau putere asupra lor, astfel incat unii au fost ucisi, altii luati prizonieri, iar altii izgoniti. „Iar in Ziua Invierii ei vor fi trimisi la cea mai aspra pedeapsa”, adica la cea mai mare. „Allah nu este nepasator fata de ceea ce faceti.”
Apoi Allah a aratat pricina care i-a facut sa nu creada intr-o parte a Cartii, desi credeau in alta: „Acestia sunt cei care au cumparat viata lumeasca in schimbul Vietii de Apoi.” Ei si-au inchipuit ca, daca nu-si ajutau aliatii, s-ar fi acoperit de rusine, asa ca au ales Focul in locul rusinii. De aceea Allah spune: „Pedeapsa nu le va fi usurata”, ci va ramane in toata asprimea ei, iar ei nu vor avea parte de nicio clipa de odihna, „si nici nu vor fi ajutati”, adica nimeni nu va indeparta de la ei ceea ce le este neplacut.