Comentariul pasajului
Versetele 49 la 57
Textul arab și traducerea din volum
وَإِذْ نَجَّيْنَـٰكُم مِّنْ ءَالِ فِرْعَوْنَ يَسُومُونَكُمْ سُوٓءَ ٱلْعَذَابِ يُذَبِّحُونَ أَبْنَآءَكُمْ وَيَسْتَحْيُونَ نِسَآءَكُمْ ۚ وَفِى ذَٰلِكُم بَلَآءٌ مِّن رَّبِّكُمْ عَظِيمٌ ﴿٤٩﴾
49. Si amintiti-va cand v-am izbavit de oamenii lui Faraon, care va supuneau celui mai rau chin: va injunghiau fiii si le lasau in viata pe femeile voastre. In aceasta a fost o mare incercare de la Domnul vostru.
وَإِذْ فَرَقْنَا بِكُمُ ٱلْبَحْرَ فَأَنجَيْنَـٰكُمْ وَأَغْرَقْنَآ ءَالَ فِرْعَوْنَ وَأَنتُمْ تَنظُرُونَ ﴿٥٠﴾
50. Si amintiti-va cand am despartit marea pentru voi, v-am izbavit si i-am inecat pe oamenii lui Faraon, in vreme ce voi priveati.
وَإِذْ وَٰعَدْنَا مُوسَىٰٓ أَرْبَعِينَ لَيْلَةً ثُمَّ ٱتَّخَذْتُمُ ٱلْعِجْلَ مِنۢ بَعْدِهِۦ وَأَنتُمْ ظَـٰلِمُونَ ﴿٥١﴾
51. Si amintiti-va cand i-am randuit lui Musa patruzeci de nopti, iar dupa plecarea lui ati luat vitelul spre adorare si ati fost nedrepti.
ثُمَّ عَفَوْنَا عَنكُم مِّنۢ بَعْدِ ذَٰلِكَ لَعَلَّكُمْ تَشْكُرُونَ ﴿٥٢﴾
52. Apoi, dupa aceea, v-am iertat, pentru ca voi sa fiti recunoscatori.
وَإِذْ ءَاتَيْنَا مُوسَى ٱلْكِتَـٰبَ وَٱلْفُرْقَانَ لَعَلَّكُمْ تَهْتَدُونَ ﴿٥٣﴾
53. Si amintiti-va cand i-am dat lui Musa Cartea si Criteriul deosebirii, pentru ca voi sa fiti calauziti.
وَإِذْ قَالَ مُوسَىٰ لِقَوْمِهِۦ يَـٰقَوْمِ إِنَّكُمْ ظَلَمْتُمْ أَنفُسَكُم بِٱتِّخَاذِكُمُ ٱلْعِجْلَ فَتُوبُوٓا۟ إِلَىٰ بَارِئِكُمْ فَٱقْتُلُوٓا۟ أَنفُسَكُمْ ذَٰلِكُمْ خَيْرٌ لَّكُمْ عِندَ بَارِئِكُمْ فَتَابَ عَلَيْكُمْ ۚ إِنَّهُۥ هُوَ ٱلتَّوَّابُ ٱلرَّحِيمُ ﴿٥٤﴾
54. Si amintiti-va cand Musa a spus poporului sau: „O, poporul meu! V-ati nedreptatit pe voi insiva luand vitelul spre adorare. Intoarceti-va cu cainta la Creatorul vostru si ucideti-va unii pe altii. Aceasta este mai bine pentru voi la Creatorul vostru.” Apoi El v-a primit cainta. Cu adevarat, El este Primitorul caintei, Induratorul.
وَإِذْ قُلْتُمْ يَـٰمُوسَىٰ لَن نُّؤْمِنَ لَكَ حَتَّىٰ نَرَى ٱللَّهَ جَهْرَةً فَأَخَذَتْكُمُ ٱلصَّـٰعِقَةُ وَأَنتُمْ تَنظُرُونَ ﴿٥٥﴾
55. Si amintiti-va cand ati spus: „O, Musa! Nu te vom crede pana cand nu-L vom vedea pe Allah in chip deslusit.” Atunci trasnetul v-a lovit, in vreme ce voi priveati.
ثُمَّ بَعَثْنَـٰكُم مِّنۢ بَعْدِ مَوْتِكُمْ لَعَلَّكُمْ تَشْكُرُونَ ﴿٥٦﴾
56. Apoi v-am readus la viata dupa moartea voastra, pentru ca voi sa fiti recunoscatori.
وَظَلَّلْنَا عَلَيْكُمُ ٱلْغَمَامَ وَأَنزَلْنَا عَلَيْكُمُ ٱلْمَنَّ وَٱلسَّلْوَىٰ ۖ كُلُوا۟ مِن طَيِّبَـٰتِ مَا رَزَقْنَـٰكُمْ ۖ وَمَا ظَلَمُونَا وَلَـٰكِن كَانُوٓا۟ أَنفُسَهُمْ يَظْلِمُونَ ﴿٥٧﴾
57. Am facut norii sa va umbreasca si am coborat asupra voastra mana si prepelitele: „Mancati din lucrurile bune cu care v-am inzestrat.” Ei nu Ne-au nedreptatit pe Noi, ci s-au nedreptatit pe ei insisi.
Text arab: Tanzil Project (filă nouă). Surse și drepturi
Aici incepe enumerarea amanuntita a binefacerilor daruite fiilor lui Israel. „V-am izbavit de oamenii lui Faraon”, adica de Faraon, de capeteniile si ostile sale. Inainte de aceasta, ei ii supuneau „celui mai rau chin”, folosindu-i si impovarandu-i cu cele mai grele munci. Le injunghiau fiii de teama ca numarul lor sa nu creasca, iar pe femei le lasau in viata. Astfel, se aflau intre ucidere si umilirea prin munci istovitoare, fiind lasati in viata ca si cum li s-ar fi facut o favoare si fiind priviti de sus. Aceasta este culmea injosirii.
Allah le-a daruit izbavirea deplina si l-a inecat pe dusmanul lor sub ochii lor, pentru ca ei sa se bucure. „In aceasta”, adica in izbavirea voastra, „a fost o mare incercare de la Domnul vostru”, adica o mare binefacere. Acest lucru va obliga sa-I multumiti si sa-I impliniti poruncile.
Apoi Allah le-a amintit binefacerea Sa de a-i randui lui Musa patruzeci de nopti, pentru ca Tora, care cuprindea binefaceri marete si foloase cuprinzatoare, sa le fie pogorata. Insa ei nu au avut rabdare pana la implinirea timpului randuit si au adorat vitelul dupa plecarea lui Musa. Au savarsit aceasta nedreptate fiind constienti de ea, dupa ce dovada fusese statornicita impotriva lor, ceea ce le-a facut vina si pacatul si mai mari.
Allah le-a poruncit apoi, prin cuvintele Profetului Sau Musa, sa se caiasca, ucigandu-se unii pe altii, iar prin aceasta le-a daruit iertarea, pentru ca ei sa-I multumeasca.
„O, Musa! Nu te vom crede pana cand nu-L vom vedea pe Allah in chip deslusit.” Aceste cuvinte arata cea mai mare indrazneala fata de Allah si fata de Mesagerul Sau. Atunci i-a lovit trasnetul - fie moartea, fie o lesinare puternica - in vreme ce priveau ceea ce se petrecea, fiecare vazandu-l pe cel de langa el.
„Apoi v-am readus la viata dupa moartea voastra, pentru ca voi sa fiti recunoscatori.”
Allah le-a amintit apoi cum le-a facut bine in vremea ratacirii prin pustietatea lipsita de umbra si cum le-a daruit hrana din belsug. El a facut norii sa-i umbreasca si a coborat asupra lor mana. Mana este un nume cuprinzator pentru orice hrana buna care se dobandeste fara osteneala, printre care ghimbirul, trufele, painea si altele. El a coborat si prepelitele, pasari mici cu carne gustoasa. Mana si prepelitele coborau asupra lor in cantitatea de care aveau nevoie si care le era de ajuns.
„Mancati din lucrurile bune cu care v-am inzestrat”, adica o hrana atat de buna, incat nici locuitorii oraselor care traiau in belsug nu aveau parte de una asemenea. Totusi, ei nu au fost recunoscatori pentru aceasta binefacere, ci au staruit in impietrirea inimilor si in multimea pacatelor. Prin faptele lor potrivnice poruncilor, ei nu L-au nedreptatit pe Allah, caci neascultarea celor care nu-L asculta nu-I aduce nicio vatamare, dupa cum ascultarea celor care I se supun nu-I aduce niciun folos. Ei s-au nedreptatit numai pe ei insisi, pentru ca vatamarea faptelor lor s-a intors asupra lor.