Al-Baqarah · 2:258

Versetul 258

Allah ne relateaza, din istoria Mesagerilor si a celor de dinainte, cele care limpezesc adevarurile si aduc dovezi felurite in sprijinul tawhidului. El vesteste despre prietenul Sau apropiat, Ibrahim, cand acest rege tiran, Nimrod babilonianul, care Il tagaduia pe Domnul lumilor, s-a ridicat sa i se impotriveasca si sa se certe cu el intr-o chestiune in care nu exista loc pentru indoiala, nelamurire ori ezitare: unicitatea lui Allah in Stapanirea Sa, cel mai limpede si mai vadit dintre lucruri.

Pe acest tiran l-a amagit domnia si l-a impins la tiranie pana cand a ajuns sa-L nege pe Allah si sa se certe cu marele Mesager caruia Allah ii daruise stiinta si certitudine cum nu daruise niciunuia dintre Mesageri in afara de Muhammad - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa.

Ibrahim i-a spus: „Domnul meu este Cel care da viata si da moarte”, adica El singur creeaza si administreaza, da viata si da moarte. Ibrahim a mentionat aceste doua lucruri din aceasta categorie, fiindca ele sunt cele mai vadite. Tiranul a raspuns, incercand sa semene confuzie in privinta adevarului: „Eu dau viata si dau moarte”, voind sa spuna ca poate omori pe cine doreste si poate cruta pe cine doreste. Este limpede ca aceasta era o amagire si o indepartare de la sensul dovezii. Sensul este ca Allah singur aduce viata in lucrurile lipsite de viata si o reda mortilor si ca El face sa moara robii si animalele cand li se implineste sorocul, prin cauze ori fara cauze.

Cand Ibrahim a vazut impotrivirea si sofismul lui, a spus: „Allah aduce soarele de la rasarit; adu-l tu de la apus.” Tiranul a fost redus la tacere, a ramas fara argumente, iar rationamentul sau inselator a fost spulberat.

Aceasta nu a fost trecerea lui Ibrahim de la o dovada la alta. El l-a obligat pe Nimrod sa aplice pana la capat propria pretentie, daca era sincer, aducand un argument care nu lasa loc pentru inselare, falsificare ori confuzie. Toate dovezile revelate, rationale si ale firii innascute marturisesc unicitatea lui Allah si faptul ca numai El creeaza si carmuieste. Numai Cel care are aceste insusiri merita sa fie adorat. Toti Mesagerii sunt de acord asupra acestei temelii marete; nu a tagaduit-o decat omul incapatanat si trufas, asemenea acestui tiran indarjit. Aceasta este una dintre dovezile tawhidului. Apoi Allah a mentionat dovezile puterii Sale desavarsite, ale invierii si ale rasplatirii.